-
Antreprenoriatul social în mediul rural – perspective, necesități şi priorități În ultimii ani antreprenoriatul social a devenit un fenomen global. Este un subiect care se discută la cele mai înalte forumuri, iar în contextul pandemiei rolul antreprenoriatului social a devenit și mai evident. Antreprenoriatul social reprezintă un model economic hibrid care îmbină instrumentele din business-ul clasic cu misiunea socială caracteristică organizațiilor non-profit. Crizele economice anterioare au arătat că întreprinderile sociale sunt mai reziliente, mai incluzive și mai durabile. În ciuda dificultăților economice, acestea păstrează locurile de muncă și în paralel continuă să rezolve problemele sociale pentru care s-au înființat. În mediul rural, rolul inițiativelor antreprenoriale este esențial pentru competitivitatea economică, pentru creșterea gradului de atractivitate, pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă lumea satului – lipsa locurilor de muncă, accesul precar la servicii sociale, infrastructura deficitară. Acest articol prezintă perspectiva asupra antreprenoriatului social în spațiul rural românesc și aduce în atenție rezultatele unei cercetări informale care a urmărit să evalueze cât de mare este interesul pentru dezvoltarea de afaceri sociale în mediul rural, care sunt nevoile, prioritățile și domeniile de interes pentru cei intenționează să devină antreprenori sociali.
-
Oilright – un exemplu de replicare regională şi de parteneriat local OilRight este o întreprindere socială ce protejează mediul și asigură integrarea profesională a persoanelor vulnerabile prin producerea de lumânări din ulei alimentar uzat. Este, în economia socială, un exemplu de scalare prin replicare regională și de lucru în parteneriat la nivel local.
-
Managementul sistemului de determinare a dizabilităților din Republica Moldova Autorul tratează în acest articol esența problematicii dizabilităţii care a fost şi este abordată, în principal, din perspectiva a trei modele: cel individual, de inspiraţie medicală. În Republica Moldova, problematica dizabilității a fost tratată aproape constant din perspectiva medicală, ceea ce a determinat abordări cu tentă caritabilă și influențe negative asupra politicilor sociale sectoriale din domeniu, în special în ceea ce privește integrarea socială, profesională și traiul independent al persoanelor cu dizabilităţi.
-
Impactul economiei sociale asupra integrării persoanelor cu dizabilități Izbucnirea neașteptată a pandemiei Covid-19 a dus la consecințe dramatice asupra situației economice, sociale și sanitare din întreaga lume. Persoanele cu dizabilități, în special, au fost afectate în mod disproporționat de restricțiile și de măsurile de distanțare socială. Pentru o redresare economică durabilă și echitabilă, Uniunea Europeană a propus o serie de măsuri de sprijin pentru această categorie vulnerabilă de persoane. Noua strategie privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2021-2030) și Planul de acțiune pentru economia socială demarat de către Comisia Europeană își propun să accelereze integrarea persoanelor cu dizabilități, în special prin promovarea și creșterea vizibilității întreprinderilor sociale și de inserție, îmbunătățirea accesului întreprinderilor sociale la fondurile europene, precum și crearea unui ecosistem propice care să le permită funcționarea pe piața unică, în mod egal cu alte tipuri de companii. Misiunea acestor întreprinderi este transformarea dizabilității în abilitate. La nivelul Europei, întreprinderile sociale de integrare în muncă (WISE) încadrează aproape 3 milioane de angajați cu dizabilități, dovedind încă o dată că economia socială are cel mai mare impact asupra integrării persoanelor cu dizabilități. În acest articol vom dezbate situația actuală a ocupării persoanelor cu dizabilități din România, barierele cu care se confruntă aceste persoane în demersul lor de a se angaja, precum și câteva recomandări și exemple de bune practici pentru o integrare eficientă a persoanelor cu dizabilități.
-
Poziționarea responsabilității sociale corporative în raport cu antreprenoriatul social Responsabilitatea socială corpo rativă (RSC) este definită ca responsabilitate pe care companiile, ca organizații sociale de la microîntreprinderi până la multinaționale o au față de toate părțile implicate în activitatea lor. Responsabilitatea social corporativă reprezintă procedura prin care companiile interacționează cu societatea în care funcționează, și presupune dezvoltarea unei strategii de implicare în comunitate și un parteneriat cu grupuri sociale
-
Economia socială din perspectiva viitorului Economia socială constituie baza teoretică a domeniului de relații economicofinanciare pe care știința întitulată astfel îl descrie, pentru care produce idei, îi facilitează înțelegerea de către categorii extinse de potențiali cititori și/sau practicieni. Articolul vine să efectueze o analiză comparativă dintre situația din R. Moldova și o serie de țări cu experiență avansată în acest domeniu.
-
Social economy in the context of sustainable de velopment Creșterea economică nu înseamnă întotdeauna bunăstare pentru oameni, nici activități prietenoase cu mediul înconjurător. Odată cu criza „statului bunăstării generale” s-a pus problema elaborării unor politici sociale active, care nu creează dependență de ajutoarele sociale, care integrează și soluții economice la p\roblemele și nevoile cu care se confruntă persoanele sau grupurile vulnerabile. În acest context s-a profilat economia socială ca o abordare complementară, oferită de mediul privat, asociativ, antreprenorial, la problemele sociale cu care se confruntă oamenii și comunitățile. Acest articol propune o analiză a rolului economiei sociale în accelerarea implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei 2030, în special ODD 1-„fără sărăcie”, ODD 5-„egalitate de gen”, ODD 8-„muncă decentă și creștere economică”, ODD 10-„reducerea inegalităților”.
-
Formele organizatorico-juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova Economia socială este un concept relativ nou în Republica Moldova, un instrument folosit pentru a găsi soluții la problema excluziunii sociale. În combinație cu alte politici și măsuri pentru integrarea comunităților defavorizate, economia socială poate deveni una dintre soluțiile pe termen lung pentru integrarea persoanelor din categorii defavorizate ale populației în lupta împotriva sărăciei, recalificării și ocupării forței de muncă etc..Principalele forme organizatorice și juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova sunt întreprinderile sociale și întreprinderea socială de inserție.
-
Tipologia întreprinderilor sociale în România Prezentul articol își propune să prezinte o tipologie a întreprinderilor sociale active în România (organizații antreprenoriale non-profit (asociații și fundații), asociații de ajutor reciproc (în principal asociații de ajutor reciproc ale pensionarilor), întreprinderi sociale de integrare profesională (incluzând două modele - ateliere protejate și întreprinderi de inserție socială) și cooperative care urmăresc obiective de interes general. Pentru fiecare tip de întreprindere socială identificată oferim o analiză a caracteristicilor organizaționale și a tendințelor de dezvoltare.
-
Economia socială la nivel european: dimensiuni ale celui de-al treilea sector Prezentul articol abordează elemente cu privire la recunoașterea și promovarea economiei sociale, un sector foarte important în întreaga Europă nu numai datorită locurilor de muncă create, a coeziunii sociale, ci și pentru constituirea și consolidarea unui pilon european al drepturilor sociale. Autoarea evidențiază potențialul de creștere al economiei sociale într-un moment de criză economică și socială.
-
Aspecte teoretice ale economiei sociale În acest articol a fost realizat studiul cu privire la apariția si etapele de dezvoltare a economiei sociale în Uniunea Europeană. Au fost studiate definițiile economiei sociale, care și ele au evolut odată cu dezvoltarea economiei sociale. La fel sunt expuse și principiile de funcționare a economiei sociale
-
Dimensiuni ale antreprenoriatului social în România şi Republica Moldova Atât în România, cât și în Republica Moldova economia socială / antreprenoriatul social este un sector care abia începe să se dezvolte: cadrul juridic național din România s-a constituit prin Legea nr. 219/2015, privind Economia Socială, și prin Legea 223/2017 privind Antreprenoriatul Social, în Republica Moldova. Ambele legi definesc economia socială / antreprenoriatul social ca totalul activităților organizate inde pendent de sectorul public, cu scopul de a servi interesului general, intereselor unei colectivități și / sau ale intereselor personale nepatrimoniale, prin creșterea gradului de angajare a oamenilor din grupuri expuse riscului și / sau prin producția și furnizarea de bunuri, servicii de diferite lucrări. În Europa se estimează că economia socială cuprinde 2,8 milioane de întreprinderi, reprezentând 10% din afacerile din UE, și că mai mult de 13,6 milioane de oameni lucrează în acest sector, adică 6,3% din angajații din populația activă. De asemenea, din sector fac parte peste 232 milioane de membri ai cooperativelor și societăților mutuale1 și mai mult de 82,8 milioane de voluntari, echivalentul a 5,5 milioane de lucrători cu normă întreagă.
-
Procese culturale europene: implicații pentru Republica Moldova: Curs de lecții Lucrarea propune o viziune interdisciplinară asupra temei vizate în titlu, investigaţia fiind efectuată din perspectiva culturologiei, a științelor politice, lingvistice şi sociologice. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării este constituit din investigaţii mai vechi şi mai noi, ale căror contribuţii ştiinţifice sunt recunoscute şi apreciate.
-
Cultura politică: Curs de lecții Cultura politică este ansamblul cunoştinţelor politice, al orientărilor valorice, constituie o mostră de comportament a subiecţilor sociali în cadrul unui sistem politic concret. Ea include experienţa politică a societăţii, care este fixată în tradiţii, obiceiuri şi legi ale claselor, grupurilor sociale, în ideile lor despre putere şi relaţiile politice. Cultura politică oferă posibilitatea unei aprecieri juste a fenomenelor vieţii sociale şi capacitatea de a ocupa anumite poziţii politice în ea, exprimată în acţiuni sociale concrete.
-
The essence of the functioning of the European Union food security system functioning in the context of sustainable development of the member states Food security is of fundamental importance to human existence. It is considered to exist when all people, at all times, have physical, social, and economic access to sufficient, safe, and nutritious food that meets food needs and preferences necessary for an active and healthy life.
-
Сотрудничество, конкуренция и конфликты в области международных отношений Despite the diversity of areas in which states establish relations with each other, the specific conditions in which they interact, their different degree of development and power, the behaviors of international actors can be studied systematically by reducing them to three major classes: cooperation, competition, and confrontation. Although, apparently, they are excluded, in reality, the same two or more states can define their relations between them, simultaneously, both through cooperation and through competition and confrontation.
-
Managementul resurselor umane în administraţia publică din Republica Moldova Monografa răspunde în mod concret numeroaselor probleme cu care se confruntă un manager în resurse umane: elaborarea şi aplicarea fşelor de post, modalităţile de evaluare sau recompensare, politicile salariale de motivare, analiza de nevoi, programele de instruire organizaţională, aspectele de etică şi nondiscriminare. Autorii analizează întregul parcurs al activităţii de recrutare şi selecţie şi prezintă modele, fşe-tip, oferindu-le ca exemplu tuturor celor interesaţi.
-
Evoluţia rolului de prestator a administraţiei publice în domeniul serviciilor publice The role of the public administration as a provider of public services has evolved during the time. The same thing happened to the weight of public administration’s provision activities within other administrative activities. However, together with the evolution of the society, in most of the states the public services “went down” from the central to the local level, and eventually “went out” of the public administration system, due to the increasingly larger involvement of the private sector in public services providing. In this situation, the role of public administration in the public services provision changes, and, occasionally, diminishes. However, regardless of the circumstances, public administration has always kept the exclusive right to establish public services, while delegating other subjects only the management prerogative.
-
Local public services in the Republic of Moldova from the citizens’ perspective This paper studies the way in which public administration is being perceived by the citizens as a provider of public services in the Republic of Moldova.
-
Central government’s role in public services organization This paper is dedicated to the role of central government of general competence in public services organization, based on the stipulations of the existing legal framework in the Republic of Moldova.
-
Власть и знание на постсоветском пространстве: политический режим, научная степень, идеология и карьера в Украине и Молдове Коллективная монография посвящена выявлению различных паттернов вла- сти-знания в Украине и Молдове. Одним из искомых паттернов является получение научных степеней различными группами чиновников и других представителей не- вузовской среды в Украине и Молдове. Это позволяет выделить особый и все бо- лее масштабный феномен неопатримониальной науки. Центром другого паттерна власти-знания выступают постсоветские политологи, не относящиеся к неопатри- мониальной науке: прослеживается, какие ситуационные факторы влияют на ряд значимых элементов дисциплинарной жизни, от идеологической идентификации до выбора тематики исследований. Монография написана на основании широкого круга данных, для получения и/или категоризации которых применялись методы опроса, интервью, контент-анализа и многомерного статистического анализа.
-
Human resources policy in local government in Republic of Moldova in the context of implementing the EU Association Agreement This article reflects aspects of public administration reform in Moldova in the context of implementing the European Union Association Agreement. It is underlined the role of the human factor in public administration reforms. Are highlighted the problems facing local government in Moldova in the human resources management. The process of implementation of the Association Agreement to the European Union involves significant reforms in public administration. In this connection are identified current priorities of staff policy in local government in Moldova in the context of implementing the European Union In this connectionAssociation Agreement.
-
The evaluation of the process of decentralization in Moldova: achievements and challenges This article gives a brief analysis of the evolution of decentralization in Republic of Moldova. Decentralization policy at this stage is governed by a legal framework, including the Decentralization Strategy. The decentralization process is a government priority and expressly is provided for in the work program of the government for the period 2015-2018 . Describes four steps in the realization of the decentralization process and specific issues faced by local authorities. There are analyzed the challenges facing local authorities in the implementation of the decentralization strategy at this stage. Keywords: decentralization policy, local autonomy, local authorities, administrative capacity, financial decentralization.
-
La décentralisation et le développement régional - priorités pour la modernisation de l’administration publique locale dans la République de Moldavie Republic of Moldova is in a process of change in which all the aspects economic, social, political, civic experienced a new dynamic in trying to adapt to present conditions. Administrative decentralization and local autonomy is one of the priorities of the Moldovan government. The decentralization process comes to giving local authorities powers and duties in three areas: political, administrative, organizational and financial. These powers need to be exercised in conditions of autonomy, involving freedom of decision making and the exercise of powers with respecting legality, provisions of national, regional and sectoral policies.
-
Higher education system in the Republic of Moldova
