-
Principiile politicii de coeziune socială Majoritatea țărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparități regionale și, în consecință, aplică strategii și politici de dezvoltare regională. Politica de dezvoltare regională a devenit una din politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene, deoarece prin obiectivul său de reducere a disparităților economice și sociale existente între diferitele regiuni ale statelor-membre...
-
Promovarea culturii antreprenoriale şi performanțelor manageriale europene în antreprenoriatul social Educația antreprenorialǎ este o componentǎ importantǎ a strategiilor economice pentru încurajarea creǎrii de locuri de muncǎ. Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competențelor şi culturii antreprenoriale, ar putea duce la o ratǎ mai micǎ a şomajului, majorarea numǎrului de companii noi create şi reducerea ratei falimentului acestora.
-
Bunele practici din antreprenoriatul social italian Sectorul economiei sociale italiene este strâns legat de mișcarea cooperatistă, în timp ce cooperativele sociale sunt considerate elemental care le leagă. Cooperativele sociale au început să apară în Italia la sfârșitul anilor 1970 și au răspuns unor nevoi nesatisfăcute, în special în domeniul integrării, deoarece unele grupuri erau din ce în ce mai excluse de pe piața muncii (de ex., în domeniul serviciilor personale), în contextul îmbătrânirii rapide a populației și al modificărilor în structura familiei.
-
Formele de manifestare a culturii organizaţionale în activitatea antreprenoriatului social Whatever approach, it is clear that organisational culture is of great importance to both the individual and the organisation. Organisational culture functions as a metaphor to explain the various views on organisation held by contemporary authors. Analysis of its content highlights both convergent and contradictory points, and is a useful tool for expressing the reality within an organisation.
-
Rolul managementului riscului în activitatea antreprenorială Introducerea abordării managementului riscurilor este condiționată de momentul în care antreprenoriatul social de pretutindeni funcționează într-un mediu economic, social și politic în continuă schimbare. În aceste circumstanțe este vital ca entitățile publice să reacționeze și să se adapteze, în mod flexibil și rapid, la situațiile în schimbare.
-
Implementarea standardului internaţional ISO 22301:2012 Management al Continuităţii Afacerii în antreprenoriatul social Oricând pot apărea incidente care pot perturba o activitate antreprenorială, iar aplicarea standardului ISO 22301 le oferă organizațiilor mijloacele pentru a răspunde și pentru a-și continua operațiunile. Aceste incidente pot lua diverse forme, de la dezastre naturale de mare amploare și acte de terorism până la accidente care au legătură cu tehnologia sau incidente de mediu. Cu toate acestea, cele mai multe incidente sunt minore, însă pot avea un impact semnificativ, ceea ce face ca o strategie de management al continuității afacerii să fie foarte importantă.
-
Securitatea persoanei în actuala ordine mondială Obiectivele majore ce conduc dezvoltarea mondialǎ în epoca postbipolarǎ dǎ naştere la noi riscuri şi provocǎri la adresa valorilor şi intereselor naționale şi comune, creeazǎ îngrijorǎri justificate, dar oferǎ şi reale oportunitǎți. Globalizarea este fenomenul principal care influențeazǎ mediul de existenței securitatǎții persoanei în actuala ordine mondialǎ contemporanǎ, atât în ceea ce priveşte nasterea noilor riscuri şi amenințǎri, cât şi al apariției variatelor oportunitǎți. În acest mediu, nici o națiune nu se poate retrage sau rǎmâne neutrǎ, nici un stat nu este ferit şi nici unul nu trebuie sǎ rǎmânǎ pe dinafara proceselor globale. Securitatea internaționalǎ accede tot mai mult sǎ-şi demonstreze caracterul indivizibil, iar comunitatea internaționalǎ este tot mai conştientǎ de responsabilitatile ce îi revin referitor existenței securității persoanei.
-
Libera circulație a lucrătorilor din grupurile vulnerabile - unul din principiile dezvoltării economiei sociale la nivelul Uniunii Europene Libera circulație a lucrǎtorilor reprezintǎ una dintre libertǎțile fundamentale ale Uniunii Europene. Mobilitatea în interiorul UE are efecte pozitive asupra dezvoltǎrii țǎrilor gazdǎ. Soluțiile la problemele pe care le ridicǎ mobilitatea în unele țǎri de destinație trebuie cǎutate în zona politicilor de incluziune socialǎ şi a unei mai bune respectǎri a legislației muncii, nu în introducerea de bariere legislative a cǎror eficacitate e minimǎ, dar care riscǎ sǎ limiteze impactul pozitiv pe care mobilitatea îl are asupra economiilor acestor țǎri.
-
Managementul evenimentelor cu impact social Managementul evenimentului (event management) este tocmai acest proces care începe cu conceptualizarea şi se terminǎ cu evaluarea impactului acestuia. Ca şi orice altǎ formǎ de management, şi managementul evenimentului înglobeazǎ definirea, direcția, evaluarea, achiziția, alocarea, controlul şi analiza timpului, finanțelor, a oamenilor, produselor, serviciilor şi a altor resurse necesare pentru îndeplinirea obiectivelor. Tocmai datoritǎ faptului cǎ managementul evenimentului are în vedere toate activitǎțile pe care le presupune organizarea unui eveniment, acesta a fost considerat mai degrabǎ o artǎ, decât o ştiințǎ. Evenimentele sociale poartǎ denumiri specifice deoarece se deosebesc între ele prin scopul cu care se organizeazǎ: celebrarea unei persoane, a unui fapt de mare însemnǎtate, duratǎ, ținuta invitaților, meniu, activitǎți: dans, discursuri, interacțiune socialǎ.
-
Consolidarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană tinerilor NEET Excluziunea educaționalǎ şi ocupaționalǎ a tinerilor este legatǎ cu un şir de probleme şi riscuri, precum şi unele consecințe negative pe termen lung: reproducere culturalǎ a sǎrǎciei, comportament deviant, probleme de sǎnǎtate, infantilism social etc. Actualitatea problemei este determinate şi de faptul cǎ aceastǎ stare de izolare de domeniul educației şi de sfera de ocupare poate depǎşi perioada de tinerețe şi poate fi transferatǎ pentru vârsta mijlocie şi chiar vârstele mai mari, astfel, fiind iniUial tinerii NEET aceastǎ categorie de populație va persista în continuare ca subgrup marginalizat în totalul populației în vârsta aptǎ de muncǎ, iar ulterior şi în cadrul populației vârstnice social vulnerabile.
-
Programe de sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în rândul tinerilor din Moldova și Ucraina Antreprenoriatul social este o arie prioritarǎ pentru Comisia Europeanǎ, care şi-a asumat un angajament ferm în a susține acest domeniu, prin publicarea Planului de Acțiune pentru Economia Socialǎ în decembrie 2021. La nivel european, s-au implementat o serie de proiecte cu scopul de a crea un cadru favorabil de dezvoltare al întreprinderilor sociale. Anul 2022 a fost declarat anul european al tineretului. În acest articol, facem o retrospectivǎ a proiectelor europene de sprijin dedicate antreprenoriatului social în rândul tinerilor, cu un accent pe programul EU4Youth finanțat de Comisia Europeanǎ. La final, prezentǎm rezultatele şi impactul creat în România, Republica Moldova şi Ucraina în cadrul proiectului EU4Youth - Social Innovation Impact – a strategic partnership!
-
Particularități ale procesului de managementul riscurilor în economia socială Cu o gamǎ largǎ de accepțuni, de la eveniment probabilistic şi pânǎ la leac pentru imperfecțiunile pieței, cauzate de conflictele de interes dintre acționari şi distorsiunile determinate de taxe, costuri de tranzacție şi sistemele legislative, de la pierdere potențialǎ pânǎ la posibilitatea de a beneficia de o oportunitate, riscul este un fenomen ce nu trebuie ignorat. Cunoaşterea şi înțelegerea riscurilor interne şi externe care pot avea impact asupra organizației, precum şi asigurarea cǎ aceste riscuri sunt administrate în manierǎ optimǎ, ar trebui sǎ fie una din primele prioritǎți ale conducerii unei organizații.
-
AFIN IFN SA - prima instituție financiară nebancară din România cu capital privat, dedicată operatorilor economici cu impact social AFIN este prima instituție financiarǎ nebancarǎ (IFN) din România, cu capital privat, care va oferi soluții financiare alternative dedicate sectorului economiei sociale. Instituția îşi propune sǎ faciliteze accesul la finanțare operatorilor economici cu impact social din România, cu scopul de a le ajuta sǎ se dezvolte şi sǎ devinǎ adevǎrate motoare sociale, care genereazǎ locuri de muncǎ, integreazǎ persoane defavorizate, cresc veniturile lor şi ale comunitǎților şi, astfel, contribuie la o societate incluzivǎ şi echitabilǎ.
-
Microfinanțarea antreprenoriatului social la nivelul Uniunii Europene Piața europeanǎ a microfinanțǎrii este un sector tânǎr şi în plinǎ dezvoltare, care are un potențial considerabil. Totuşi, aceastǎ piațǎ este încǎ destul de eterogenǎ, din cauza disparitǎții cadrului legislativ şi instituțional din statele membre, precum şi a diversitǎții furnizorilor de microcredite. Programul UE pentru ocuparea forței de muncǎ şi inovare socialǎ (EaSI) este un instrument de finanțare la nivelul UE menit sǎ promoveze crearea unui numǎr cât mai mare de locuri de muncǎ de calitate şi durabile, sǎ garanteze o protecție socialǎ adecvatǎ şi decentǎ, sǎ lupte împotriva excluziunii sociale şi sǎrǎciei şi sǎ îmbunǎtǎțeascǎ condițiile de muncǎ. Având ca scop declanşarea unui nou val de investiții în perioada 2021-2027, va stimula inovarea şi crearea de locuri de muncǎ în Europa. Va furniza şi va atrage finanțare pe termen lung în conformitate cu politicile UE şi va contribu la redresarea economicǎ
-
Societatea noastră are nevoie de tine. Tu poți să simți asta? Incluziunea persoanelor
cu dizabilități, o obligație și un avantaj al societății deopotrivă În lume, 1 din 10 oameni are mǎcar o dizabilitate fizicǎ, mentalǎ sau senzorialǎ. Ceea ce este cu adevǎrat important pentru cei cu dizabilitǎți nu este sǎ fie mai înalt funcționali, ci sǎ fie şi ei incluşi şi sǎ participe în comunitate. Pe lângǎ trǎsǎturi valoroase ale personalitǎții, cum ar fi integritatea, perseverenUa, o capacitate deosebitǎ de a fi empatici cu ceilalți, rǎbdarea în fața lipsei de înțelegere şi în fața intoleranței, oamenii cu dizabilitǎți au tendința sǎ fie mai plini de încredere în bunǎvoința celorlalți, mai mulțumiți de viața lor şi culmea, chiar de starea lor de sǎnǎtate, decât cei lipsiți de dizabilitǎți, conform studiilor.
Evident, socializarea şi implicarea în general în viața comunitǎții sunt mai reduse la cei cu dizabilitǎți, iar ezitarea angajatorilor are la bazǎ o atitudine plinǎ de prejudecǎți despre persoanele cu dizabilitǎți. Este important ca atât angajatorii cât şi potențialii colegi de
muncǎ sǎ dobândeascǎ o perspectivǎ mai largǎ, punând la îndoialǎ stereotipurile despre dizabilitǎți, minimizând neajunsurile şi sporind concentrarea asupra abilitǎților, asupra resurselor acestor persoane
-
De unde vin ideile bune, cum le gestionăm și cum le aducem la viață? Valorificarea experienței practice a antreprenorilor sociali, într-un moment în care, în țara noastră, acest tip de business este încă incipient și se confruntă cu nenumărate provocări, vine în articolul de față printr-o serie de sfaturi practice de la experți și exemple concrete menite să inspire. Cum apar ideile, prin ce proces de filtrare trec ele, cum facem să le aducem la viață sub formă de afaceri sociale viabile și sustenabile? Cu ce provocări s-au confruntat antreprenorii cu care am discutat și cum au fost depășite? Drumul de la o simplă idee la concretizarea acesteia într-o afacere socială, nu este ușor, necesită efort fizic și mental, determinare și trece prin mai multe etape: identificarea problemei, validarea ideii prin testare, revizuirea ideii, prototiparea acesteia și punerea în practică. Ioana Bejan, co fondator al Muzeului Amintirior din Comunism, Anna Toth, director Fundația Creștină Diakonia Filiala Sfântu Gheorghe și Andreea Bucin, manager financiar Dedication Laborator de inovare socială, au împărtășit cu noi sfaturi utile, experiențe proprii și modele de bună practică.
-
Recrutarea, plasarea și asistența la locul de muncă a persoanelor cu dizabilități În prezent, în UE, 47% dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă, comparativ cu România, unde doar 7,25% sunt integrate pe piaţa muncii. Job Direct – este singura agenţie de plasare şi asistenţă la locul de muncă de tip întreprindere socială din ţară, care contribuie la creşterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi şi răspunde deficitului de servicii de incluziune adresate acestora. Agenţia este înfiinţată de ADV România, în anul 2016, ca răspuns la nevoile persoanelor cu dizabilităţi de a avea locuri de muncă şi ca alternativă fiabilă la dependenţa acestora de prestaţiile sociale oferite de statul român. Job Direct încearcă să schimbe viziunea pe piaţa muncii, promovând ideea că persoanele cu dizabilităţi pot completa deficitul de forţă de muncă şi că, dincolo de bariere, stă un potenţial insuficient valorificat.
-
Accesul la finanțare al întreprinderilor din economia socială din România Fundația „Alături de Voi” România a realizat în 2021 prima cercetare privind necesarul și oferta de finanțare a întreprinderilor de economie socială din România. Raportul, dat publicității în limba română și în limba engleză, analizează date statistice oficiale, rezultatele unui sondaj în rândul întreprinderilor de economie socială și un sondaj în rândul instituțiilor financiar bancare și non-bancare din România, privind oferta acestora pentru acest sector. Raportul analizează în premieră sursele de finanțare utilizate pentru înființarea și/sau dezvoltarea activității întreprinderii, identifică sursele de finanțare vizate de întreprinderi în viitor, nevoile de credite de investiții, de capital rulant, capacitatea de garantare și nevoile de asistență / consultanță financiară pentru elaborarea documentației de creditare/ finanțare.
-
Afaceri sociale sustenabile cu suportul incubatoarelor de afaceri din Republica Moldova Antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităților locale, prin ocuparea forței de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității și prin creșterea incluziunii sociale. Ideile inovative își pot găsi realizarea eficientă în incinta incubatoarelor de afaceri. Acestea oferă sprijinul necesar pentru un start sigur și o cale de lungă durată. Incubatoarele contribuie direct la dezvoltarea infrastructurii locale ale regiunilor prin deschiderea noilor afaceri, care permit implicarea în piața de muncă a populației locale din diferite categorii sociale. Antreprenoriatul social în Republica Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără o serie de eforturi constante și susținute de toți actorii implicați.
-
Acceleratorul de întreprinderi sociale: incubator pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului economiei sociale Prezentul articol își propune să prezinte principalele rezultate ale programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale dezvoltat de Fundația „Alături de Voi” România prin intermediul a două proiecte cofinanțate din Fondul Social European, pe un domeniu major de intervenție dedicat economiei sociale. Prin acest program au fost înființate un număr de 42 de întreprinderi sociale, din care 18 și-au obținut și marca socială, fiind create 215 locuri de muncă, din care 41 locuri de muncă au fost create și menținute pentru persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități. De asemenea, prin intermediul programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale au fost dezvoltate două instrumente utile sectorului, respectiv Harta virtuală a întreprinderilor sociale în care sunt prezentate un număr de 69 întreprinderi sociale din România, pe domenii de activitate și servicii oferite, precum și Observatorul Economiei Sociale România, instrument de colectare și publicare a datelor anuale cu privire la impactul social și economic generat de către întreprinderile sociale.
-
Experiența Franței în dezvoltarea economiei sociale Conceptul de economie socială și solidara (ESS) desemnează un ansamblu de companii organizate sub formă de cooperative, mutuale, asociații sau fundații, ale căror funcționare și activități interne se bazează pe un principiu de solidaritate și utilitate socială. Aceste companii adoptă metode de management democratice și participative. Ei supraveghează cu strictețe utilizarea profiturilor pe care le realizează: profitul individual este interzis și rezultatele sunt reinvestite. Resursele lor financiare sunt în general parțial publice.
-
Contribuția fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane la abordarea celor mai grave forme de sărăcie din Uniunea Europenă 22,4% din populația Uniunii Europene se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.Criza actuală îi afectează mai ales pe acești oameni, care de multe ori sunt invizibili în societate. Distanțarea socială nu este o opțiune în locuințele și cartierele aglomerate și sărace, pierderea locurilor de muncă (majoritatea oricum temporare sau sezoniere) nu face decât să accentueze și mai mult starea de sărăcie, iar discriminarea în ceea ce privește accesul la informații și la serviciile de bază îi plasează într-un risc și mai mare de excluziune socială și de îmbolnăvire. La nivel european există două mecanisme principale care au ca scop combaterea sărăciei și a excluziunii sociale: Fondul Social European (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), asupra cărora și grupul Renew Europe a solicitat Comisiei Europene intervenția pentru a răspunde efectelor generate de pandemie. FEAD susține două tipuri de acțiuni: prima constă în furnizarea de alimente și materiale de bază, iar a doua presupune asistență nefinanciară, nematerială care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane.
-
Interconectarea principiilor economiei sociale și economiei circulare în era post-COVID-19 Pandemia COVID-19 a generat pierderi umane și economice catastrofale, expunând țările la o varietate de riscuri. Tot mai multe voci susțin că în procesul de redresare din criză, accentul ar trebui să fie pus pe crearea unui model economic global mai puternic, consolidarea sistemelor de sănătate și protecție socială, introducerea tehnologiilor verzi și combaterea schimbărilor climatice. Totodată, s-a recunoscut nevoia și oportunitatea unei redresări durabile, folosind principiile economiei circulare. Criza actuală, de asemenea, impune regândirea teoriilor economice care guvernează politica, dar și planificarea unor acțiuni colective în vederea obținerii bunăstării sociale. Astfel, economia socială are un rol esențial în rezolvarea problemelor economice și sociale, deoarece oferă soluții adecvate de aplicare care nu sunt acoperite de sectoarele private sau publice. În acest articol sunt analizate noțiunile de economia circulară și economie socială în vederea determinării modului în care principiile acestor două concepte se interconectează pentru generarea beneficiilor comunitare.
-
Educația și formarea profesională - esențiale în condiţiile formării economiei sociale Capitalul uman, instituțiile și capitalul social sunt acum toate recunoscute ca factori importanți de creștere. Politicile de formare profesională solide sunt esențiale pentru promovarea unei forțe de muncă calificate, pregătite și adaptabile și a unor piețe ale forței de muncă care să fie receptive la schimbările economice. Educația, formarea și competențele se află în centrul politicii UE. Pactul verde european, Noua strategie industrială pentru Europa, Planul de acțiune privind economia circulară și Strategia UE privind biodiversitatea, toate subliniază rolul important al competențelor și al formării profesionale în susținerea creșterii durabile și a tranziției către o economie verde.
-
Pontențialul cooperativelor pentru economia socială Cooperativele sociale sunt puternic înrădăcinate în forme de conștiință colectivă, cum ar fi necesitatea de a promova dreptatea socială, protecția mediului și sprijinirea integrării sociale și profesionale a persoanelor dezavantajate. În cooperativele sociale, beneficiile colective nu sunt pur și simplu induse de activitatea economică, ci mai degrabă, ele sunt un element-cheie, motivând membrii să se angajeze în întreprinderea activității. Rolul și importanț a cooperativelor sunt din ce în ce mai evidente în urma crizei economice și financiare globale. În multe țări, cooperativele au răspuns mai eficace crizei decât firmele aflate în proprietatea unui investitor. Capacitatea de rezistență a cooperativelor este din ce în ce mai recunoscută, iar factorii de opinie și de decizie sunt dornici să înțeleagă în ce mod cooperativele pot juca un rol în combaterea consecințelor dramatice ale crizei globale și în reformarea sistemului care a contribuit la generarea sa.
