-
Reflecții juridice privind conținutul noțiunilor de disciplina muncii, disciplina sportivă și disciplina contractuală Complexitatea raporturilor ce se creează între sportiv și clubul/societatea sportivă, prin încheierea contractelor de muncă, a determinat federațiile naționale să adopte măsuri, menite să reglementeze toate aspectele ce privesc aceste contracte, prin instituții proprii de arbitraj, introducând anticipat clauze compromisorii, acestea find permise și de stat, prin lipsa de interes în reglementarea domeniului sportiv.
-
Originea şi noţiunea principiului de subsidiaritate Principiul subsidiarităţii înseamnă că atribuţiile autorităţilor publice sunt realizate de către autoritatea cea mai apropiată de cetăţeni care poate asigura realizarea efectivă a scopurilor şi sarcinilor la cel mai jos nivel de administrare.
-
Probleme actuale în politicile de dezvoltare rurală în Republica Moldova În articol sunt analizate aspectele implementării politicii de dezvoltare rurală în Republica Moldova, este identificat rolul administrației publice locale în eficientizarea procesului de dezvoltare a mediului rural și obținerea rezultatelor scontate. Sunt formulate recomandări privind îmbunătățirea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală.
-
Управление рисками здоровья населения Украины в современных условиях Fortificarea sănătății este o valoare remarcabilă, un aspect important al securității naționale, o sursă de resurse umane de înaltă calitate ale națiunii. Articolul prezintă principalii factori ai riscurilor de sănătate și clasificarea acestora în funcție de diferite atribute și, de asemenea, riscurile de dezvoltare a sistemului de sănătate pe fundalul condițiilor actuale de viață în Ucraina. Riscurile de sănătate modernă sunt luate ca bază pentru determinarea priorităților de dezvoltare ale guvernului de îngrijire a sănătății și minimalizarea riscurilor privind modul de formare a unei națiuni sănătoase.
-
Evoluția managementului funcției publice și al funcționarului public în anii de independență a Republicii Moldova Articolul în cauză conține o analiză a evoluției managementului funcţiei publice şi al funcționarului public pe parcursul anilor de independență a Republicii Moldova. Astfel, este reflectată dezvoltarea politicii publice în domeniu prin intermediul documentelor de planificare strategică (concepții, strategii), al cadrului legal și normativ, precum și al celui instituțional, fiind făcută o anumită periodizare argumentată a creării, reformării și modernizării serviciului public autohton.
-
Despre originea rumânească/românească a cuvintelor primar și premier Autorul articolului încearcă, în baza surselor scrise în perioada antică și medievală, să argumenteze faptul că cuvintele primar și premier nu sunt de origine latină și, corespunzător, franceză, ci de origine rumână/română. În același timp, autorul susține ipoteza că limba rumână/română este o limbă primară, limbă-fundament, pe care s-au constituit, de-a lungul timpului, majoritatea limbilor europene și asiatice.
-
Independenţa şi edificarea statului Republica Moldova Imediat după proclamarea Independenţei, luând cuvântul în faţa mulţimii adunate în Piaţa Marii Adunări Naţionale, am prezis că greutăţile pentru noi abia începeau. În condiţiile lipsei totale de experienţă, a bazei juridice corespunzătoare, urma crearea, mai bine zis, închegarea Statului Republica Moldova şi consolidarea lui. Bănuiam noi că va fi dificil, dar atunci, pe valul euforiei şi al romantismului, nu ne prea dădeam seama câte probleme şi confruntări aveam de parcurs şi de depăşit ulterior. Totuşi s-a reuşit să se facă faţă sarcinilor (aparent utopice) în contextul dat.
-
Afirmarea Republicii Moldova ca stat independent Actul istoric de proclamare a independenţei Republicii Moldova, acum 15 ani, nu a fost unul spontan. Lui i-au precedat, pregătindu-l, multiple acţiuni, manifestaţii de stradă şi activităţi ale forţelor democratice şi patriotice din republică, posibile, în acea perioadă, graţie condiţiilor de libertate şi transparenţă create de ,,perestroika” (restructurarea) gorbaciovistă.
-
Începutul unei noi epoci în viața Moldovei Doamnelor şi domnilor deputaţi, onorată asistenţă! Pentru prima dată, ni se oferă prilejul de a formula şi a exprima năzuinţa de secole a poporului. Astăzi, Parlamentul Moldovei are misiunea şi marea cinste de a consfinţi pe cale juridică aspiraţiile multor generaţii de moldoveni, ale celorlalte seminţii conlocuitoare într-un act de semnificaţie istorică şi civică, fără precedent.
-
Declarația de Independență a Republicii Moldova PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice, AVÂND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;
-
In memoriam: Andrei Blanovschi În memoria celor care l-au cunoscut, cercetătorul, profesorul şi omul Andrei Blanovschi va rămâne o sursă inepuizabilă de energie, un focar de noi idei, om de o cumsecădenie rar întâlnită în zilele noastre, care pe parcursul întregii vieţi a desfăşurat o luptă neostenită pentru crearea unei atitudini deschise asupra acţiunilor, lucrurilor şi a oamenilor.
-
Anatolie Bantuş – pilon al ştiinţei dreptului administrativ Domnul Anatolie Bantuş, profesor universitar, doctor în drept, activează la Catedra ştiinţe juridice a Academiei de Administrare Publică din anul 2003. Pe parcursul acestor ani, a instruit generaţii întregi de absolvenţi, care astăzi au devenit personalități de notorietate în societate. Domnia sa posedă un stil academic propriu, inconfundabil, remarcându-se prin profunzimea cunoştinţelor şi gândirea strategică, devenind, astfel, o personalitate distinsă, implicată activ în cercetarea ştiinţifică.
-
Omul care nu şi-a pierdut principialitatea niciodată Din cohorta înţelepţilor, care s-au aflat la începuturile Academiei de Administrare Publică şi nu şi-a pierdut niciodată principialitatea şi devotamentul faţă de profesia aleasă, face parte şi colegul nostru, Teodor Popescu, doctor, conferenţiar universitar, care, la început de aprilie, a rotunjit onorabila vârstă de 80 de ani.
-
Conceptual bases for the research of regional political identity În acest articol sunt analizate principalele abordări conceptuale ale investigării identităţii politice regionale, în special abordările primordială, modernistă şi postmodernistă. Este demonstrat că procesul de formare a identităţii politice regionale are un caracter contradictoriu, fiind una dintre principalele provocări ale lumii contemporane. Se argumentează, de asemenea, precum că pentru spaţiul postcomunist este caracteristică constituirea unor noi principii politice de interacţiune a puterii şi societăţii, prin urmare – se formează o nouă identitate politică regională.
-
Protestul ca formă de participare a societăţii civile la dezvoltarea Republicii Moldova Protestul politic are o istorie lungă, chiar dacă nesigură, în repertoriul acţiunii politice şi cursului dezvoltării politice. Unii analişti l-au descris ca pe un instrument de protest utilizat de cei defavorizaţi şi frustraţi politic să facă presiuni asupra guvernului. În schimb, alţi cercetători susţin că protestul contemporan a devenit o extensiune a politicii convenţionale, prin alte mijloace, utilizate de către cei care sunt, în general, activi în politică. Acest articol examinează rolul protestului şi al spiritului civic activ în Republica Moldova şi reflectă oportunităţile politice de a se angaja în activităţi de protest. Oamenii nu protestează pentru că aceştia sunt frustraţi şi excluşi din politică, ci pentru că ei pot protesta şi se aşteaptă ca guvernele să răspundă la acţiunile lor.
-
Rolul diverşilor actori în realizarea procesului de descentralizare administrativă În condiţiile actuale, când toată atenţia este concentrată asupra sarcinilor primordiale ale statului de drept, dezvoltarea culturii şi economiei, consolidarea statului de drept în societate, rolul administraţiei publice predomină ca sarcina principală a statului. Sistemul administraţiei publice este indisolubil legat de punerea în aplicare a politicii de stat prin activităţile pe care le efectuează. În special, subliniază rolul administraţiei locale ca factor de bază al dezvoltării localităţilor şi în atingerea obiectivelor propuse, ceea ce implică o responsabilitate specială transmisă oficialilor aleşi locali şi funcţionarilor publici. Ca o activitate, administraţia locală are ca scop obţinerea unor valori politice exprimate prin lege, iar cel mai important este satisfacerea interesului general al comunităţii locale. Astfel, fenomenul de descentralizare administrativă se va bucura de maximă atenţie, pentru că esenţa unui guvern local este că acesta este mai aproape de cetăţeni şi îi deserveşte. Şi nevoia autorităţilor locale apare atunci când există o comunitate locală, care are interese comune. De aceea, este o analiză de ce problema descentralizării este un subiect actual permanent. Autonomia locală şi descentralizarea sunt principalele pietre de temelie ale organizării şi funcţionării autorităţilor administraţiei publice locale.
-
Securitatea economică a statului mic. Cazul Republicii Moldova Principalele puteri economice sunt în căutarea unor avantaje personale, care ar trebui să asigure strategia pe termen lung. În acest context, se impun războaiele economice, în scopul de a consolida infrastructurile naționale pentru crearea intenționată a situației geopolitice convenabile a anumitor actori economici internaționali. În stadiul actual de dezvoltare economică la nivel mondial, diferențierea joacă un rol important în puterea economică între state, în cazul în care dezvoltarea economică și rolul lor în economia mondială crește. Dezvoltarea continuă a sistemelor economice ale lumii conferă avantaje unilaterale, în care țările mici au prioritatea lor economică. Se consideră că poziția economică puternică are adesea un impact mai mare asupra veniturilor decât forța de muncă ieftină, noile tehnologii și buna guvernare, în timp ce cei mai slabi participanți din economia mondială nu pot proteja interesele în mod egal.
-
Mecanismele de activitate e-guvernamentală din Republica Moldova comparativ cu cadrul decizional de internaţionalizare al UE Reuşitele e-guvernamentale macrosistemice denotă oportunizarea macro- şi micromediilor decizionale implementând şi aplicând o multitudine de mecanisme şi instrumente care, fiind diversificate, contribuie la fortificarea opiniei publice comune. Ciberadministrarea dezvoltă cele mai importante mecanisme de consolidare a uniformizării e-guvernamentale a micromediilor, nemijlocit, Republica Moldova fiind parte componentă şi participativă la evoluţionarea e-guvernării decizionale microsistemice similar directivelor vectorilor macrosistemici.
-
Evoluţia domeniului medical în era digitală: pro sau contra? Cu dezvoltarea internetului s-a creat un nou mediu de afaceri, prin urmare, a apărut magazine online, servicii de bancking online, portaluri de învăţare specializate şi multe altele, inclusiv consultanţă şi site-uri medicale. Acestea din urmă se bucură de o mare popularitate în rândul utilizatorilor de internet, care solicită să evite să meargă la un medic şi aleg să autodiagnosticheze pe baza unor informaţii limitate, cum ar fi semne, simptome sau asocieri cu anumite boli. O gamă largă de informaţii medicale care pot fi accesate on-line a venit în ajutorul acelor pacienţi care au fost deja diagnosticaţi de o vizită tradiţională la un profesionist din domeniul medical, astfel încât acestea mai târziu prin intermediul internetului poate fi mai bine informat cu privire la starea lor de sănătate şi pot studia mai în detaliu diagnosticul sau să consulte metode alternative medicale.
-
Aportul programelor europene la reformarea sistemului naţional de educaţie Fiind o țară europeană, Republica Moldova a tins spre un viitor european, elaborând și implementând un şir de reforme inovatoare şi sistemice în toate sferele de activitate a Guvernului. La reformarea sistemului naţional de educaţie au contribuit, în mare parte, programele europene de infrastructură şi cooperare în învăţământul superior, axate pe modernizarea sistemului de învățământ superior, crearea de parteneriate, mobilitatea academică și internaţionalizarea învăţământului superior.
-
Activitatea economică externă a Spaniei şi locul său în economia europeană şi mondială Globalizarea relaţiilor internaţionale şi a cooperării economice la nivel mondial este un proces firesc, care presupune consolidarea relaţiilor şi interacţiunea dintre principalele direcţii şi componentele dezvoltării comunităţii mondiale. O creştere rapidă a volumului şi a diversităţii relaţiilor economice mondiale, însoţită de creşterea interdependentei economice a ţarilor din toată lumea, apare esenţa procesului, care este, de obicei, numit globalizarea economiei mondiale. Procesul de globalizare a relaţiilor economice mondiale nu se opune extinderii şi intensificării activităţii economice la nivel regional, inclusiv implicării active la scară largă de schimb reciproc internaţional de unităţi administrative ale fiecărei ţări în parte. Economia Spaniei a cunoscut în ultimul deceniu schimbări majore. Aceasta s-a transformat dintr-o ţară slab dezvoltată într-o ţară cu standarde ridicate de viaţă şi de protecţie socială, precum şi o tehnologie avansată. Procesul de globalizare a avut în ultimii ani un impact extrem de pozitiv asupra economiei spaniole.
-
Importanţa planificării strategice a bugetului în Republica Moldova Politica bugetară se axează pe constituirea, distribuirea şi utilizarea celui mai important fond public: fondul bugetar. Politica bugetară are o sferă mai largă de cuprindere decât politica fiscală, incluzând, pe lângă problemele vizate de politica fiscală, opţiunile asupra procurării resurselor sub alte forme ale veniturilor ordinare decât cele fiscale (veniturile nefiscale), ca şi cele privind soldul bugetar, inclusiv derularea procesului bugetar.
-
Problemele politicii investiţionale în economia Republicii Moldova Politica de investiţii a statului este de a dezvolta un set de măsuri de atragere a investiţiilor în economie. Direcţiile de bază ale politicii de investiţii în Republica Moldova, pentru a asigura realizarea obiectivelor strategice ale Moldovei, sunt reflectate în acest articol. Analizând situaţia din republică, sectorul de investiţii poate formula factori negativi pentru a atrage investiţii în dezvoltarea antreprenoriatului în Moldova: situaţia politică instabilă, corupţia şi birocraţia, lipsa de resurse umane calificate, infrastructura modestă etc. Pentru dezvoltarea climatului investiţional, este necesar să se îmbunătăţească managementul administraţiei centrale şi locale, pentru a ajuta investitorii la fiecare etapă a procesului investiţional. Următoarele sectoare prioritare ale economiei naţionale pentru atragerea investiţiilor pot fi evidenţiate: servicii pentru antreprenori, dezvoltarea produselor tehnologiilor informaţionale, dezvoltarea industriei electronice, dezvoltarea industriei uşoare, producerea de piese pentru automobile, sectorul agroindustrial, turismul, logistica în transport.
-
Sistemul de indicatori de monitorizare ai dezvoltării regionale Eficacitatea politicilor planului şi propunerile trebuie să fie monitorizate în combinaţie cu o altă monitorizare de mediu, socială şi economică într-un mod integrat. Sunt efecte cumulative de schimbare în zona care trebuie să fie principalul obiect de monitorizare. Monitorizarea trebuie să fie orientată spre reducerea incertitudinii, măsurarea succesului politicilor în a ajuta îndeplinirea obiectivelor, eliminarea formelor nedurabile de dezvoltare etc.
-
Standarde europene privind regionalizarea Termenul regionalizare este, în general, înţeles drept crearea unui nivel nou în organizarea teritorială a unui stat; instituţiile noi pot varia pe larg în ce privește organele, responsabilităţile şi autorităţile, dar acestea sunt întotdeauna supraimpuse asupra instituţiilor locale existente. Din punctul de vedere al statutului juridic, termenul de regiune, ca şi cel de regionalizare, acoperă realităţi politice şi administrative extrem de diferite, confirmate de experienţa statelor europene.
