-
Andrei Smochină – profesor, savant și jurist, la 75 de ani Profesorul universitar, doctor habilitat în drept, dl Andrei Smochină a aniversat onorabila vârstă de 75 de ani.
Jurist de vocație cu o vastă cultură generală și înaltă autoritate profesională, spirit inovator și intuiție aleasă, profesorul Andrei Smochină este una din personalitățile care au făurit și au trăit crearea statalității Republicii Moldova, ca apoi să-și racordeze întreaga sa existență idealurilor naționale, printre care un loc esențial îl ocupă – participarea la formarea unui corp profesionist de funcționari publici, capabili să răspundă provocărilor timpului.
-
Etape și acțiuni pentru o reformă de reorganizare administrativ-teritorială Acest articol abordează procesul de implementare a unei reforme teritoriale, precum şi importanța acesteia pentru reorganizarea structurii teritorial-administrative a statului. Indiferent de organizarea administrativ-teritorială a statului, acest proces presupune planificarea, realizarea şi monitorizarea reformei de reorganizare teritorială. Fiecare pas al reformei face obiectul unei ordini succesive, care va fi expusă într-o ordine cronologică, potrivit Recomandării Comitetului de Miniştri a statelor membre ale Consiliului Europei Rec (2004) 12. Potrivit experienței altor state, tergiversarea reformei administrativ-teritoriale este influențată de lipsa unei voințe politice, de comunicarea insuficientă dintre APC cu APL, de inacțiunea societății civile şi altele.
-
Nivelul de realizare și respectare a prevederilor Cartei europene a autonomiei locale de către Republica Moldova Fiind semnatar al Cartei Europene a Autonomiei Locale de la ratificarea acesteia în 1997, statul Republica Moldova are datoria de a aplica şi implementa corect prevederile acestui document. Până în prezent, Comitetul pentru onorarea obligațiilor şi angajamentelor de către statele membre ale Cartei Europene a Autonomiei Locale a emis 6 rapoarte privind democrația locală şi regională în Moldova şi mai multe recomandări. Scopul articolului este de a analiza nivelul de conformitate cu prevederile Cartei a situației din Republica Moldova.
-
Direcții prioritare de perspectivă a inovării relației interes public - proces decizional în contextul modernizării administrației publice locale În articolul propus spre publicare sunt cercetate direcțiile prioritare de perspectivă a inovării relației interes public-proces decizional în contextul modernizării administrației publice locale. Eficiența administrației publice depinde de inovarea cu succes care asigură dezvoltarea modalităților mai bune de satisfacere a necesităților societății, de rezolvare a problemelor şi utilizarea resurselor şi tehnologiilor. Astfel, inovarea devine componenta care asigură modernizarea, creşterea nivelului economic, îmbunătățirea nivelului de servicii prestate, identificarea acelor soluții de depăşire a problemelor şi provocărilor cu care se confruntă societatea, or, inovația stabileşte în mod constant noi orizonturi, direcții şi stimulente pentru luarea deciziilor.
-
Paradigme moderne de evaluare și măsurare a performanței administrației publice Măsurarea performanțelor este un concept a cărui definiție nu poate fi făcută în mod exact, din considerentul că aceasta depăşeşte aria unui anumit domeniu ştiințific. În sectorul public, performanța este extrem de dificil de identificat, deoarece nu sunt stabilite criterii clare şi concrete care să reflecte cu exactitate finalitatea desfăşurării activității instituțiilor publice. Preocuparea pentru măsurarea performanței în cadrul instituțiilor publice a apărut ca urmare a creşterii gradului de dificultate a soluționării problemelor, tot mai complexe, cu care se confruntă cetățenii. Relevanța măsurării performanței în AP este oferită de modul în care acest proces influențează întreaga activitate a unei organizații, în toate direcțiile manageriale interne.
-
Theoretical and conceptual approaches to the role of national and regional security on ensuring stability in Eastern Europe Events in Europe in the last decades of the twentieth century (the fall of the Berlin Wall, the unification of Germany, the abolition of the Warsaw Pact, the collapse of the communist bloc and the USSR) led to a reconsideration of Eastern European security. After the abolition of the Warsaw Pact, the ,,balance of power" strategy in achieving security no longer works and, as such, the Eastern European security system must be rebuilt in accordance with the new realities. The tendencies regarding the reorganization of the European security system are diverse and contradictory, each actor (state, group of states, organization) wanting to occupy a more advantageous place in order to be able to promote and, if necessary, to defend its own interests. This article aims to determine the main definitions and theories of national and regional security in the context of Eastern European stability. Also the authors are willing to identify some problems and trends in the region and to list the main actors who are responsible for dealing with challenging issues and how to avoid them.
-
Tipologia și efectele sancțiunilor economice asupra comerțului exterior Sancțiunile economice sunt definite în dicționarul de economie, în general, ca „măsuri economice prohibitive aplicate de comunitatea internațională la exportul şi/sau importul de bunuri materiale, servicii, resurse etc. către sau dintr-o anumită țară”. Tipurile de sancțiuni variază de la restricții personale până la interdicții aproape totale asupra comerțului internațional cu una sau mai multe țări, care pot fi extinse chiar şi la restricții privind drepturile legale, cum ar fi protecția mărcilor comerciale şi alte proprietăți intelectuale. Uneori, sancțiunile pot fi incluse ca parte a măsurilor protecționiste care reprezintă comportamente menite să crească bogăția fără a crea bogăție, cele mai faimoase cazuri fiind încercările de a forța autoritățile unei țări să acționeze politic. De obicei, aceste încercări vizează liderii politici şi economici, întreprinderile şi activele care sunt considerate vulnerabile la presiunile externe. Deşi unii se îndoiesc de eficacitatea sancțiunilor, opinia dominantă este uşor în favoarea lor.
-
Etapele principale ale procesului de îmbunătățire a calității serviciilor medicale în Republica Moldova Sistemul de sănătate al Republicii Moldova este organizat conform principiilor de acces universal la serviciile medicale de bază, de echitate şi solidaritate în finanțarea serviciilor medicale atât din partea statului, cât şi din partea cetățenilor prin intermediul mecanismelor AOAM. Asigurarea obligatorie de asistență medicală presupune că fiecare persoană poate beneficia de servicii medicale de calitate în vederea prevenirii bolilor, tratamentului propriu-zis, dar şi reabilitare şi îngrijire paliativă. Anul 2019 a continuat să reprezinte o provocare pentru sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală atât în vederea sporirii accesului la serviciile de sănătate, precum şi privind îmbunătățirea calității acestora, având ca puncte de reper tendințele demografice, aşteptările societății şi dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaționale.
-
Consolidarea relațiilor de parteneriat în scopul asigurării unui trai decent În acest articol se raportează consolidarea relațiilor de parteneriat în vederea asigurării unui trai decent în Republica Moldova. Se descriu formele de parteneriat în domeniul social, care este unul dintre cele mai importante principii ale asistenței sociale: parteneriatul social ca mijloc de implementare a măsurilor de asistență socială.
-
Controverse privind remunerarea administratorilor autorizați în cadrul proceselor de insolvabilitate Administratorul autorizat, indiferent de modalitatea de desemnare a sa, îndeplineşte funcția de reprezentant al justiției, deoarece reprezintă şi apără nu numai interesele debitorului şi ale creditorilor, dar, alături de instanța de insolvabilitate, oferă garanția respectării prevederilor legale şi coordonează, supraveghează şi acționează în vederea derulării procedurii.
-
Dreptul la uitare digitală – unul din drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet Tehnologia informației a schimbat modul în care ne raportăm la informații, întrucât orice date postate în internet pot rămâne accesibile pe o perioadă nedeterminată. Fără îndoială, această uşurință de acces a favorizat libertatea de informare, însă dreptul fundamental la viața privată al persoanelor fizice pare să fie amenințat. Cum de curând Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) s-a pronunțat în două cauze (C-136/17 şi C-507/17) asupra unor aspecte privind punerea în aplicare a dreptului la înlăturare (dreptul la uitare digitală) şi domeniul său de aplicare teritorială, acest articol îşi propune să analizeze impactul celor două hotărâri asupra efectivității dreptului de a fi uitat. Pe de o parte, asistăm la o consolidare a acestuia, în special ca urmare a clarificării faptului că, în principiu, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de înlăturare atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a unei proceduri judiciare şi care nu mai corespund situației actuale. Pe de altă parte, constatăm o limitare a efectivității sale, de vreme ce, în mod implicit, înlăturarea linkurilor urmează a se face de către operatorul motorului de căutare numai în versiunile acestuia care corespund ansamblului statelor membre. Totuşi nu trebuie să scăpăm din vedere că CJUE a subliniat că, în lumina standardelor naționale pentru protecția drepturilor fundamentale, autoritățile de supraveghere, precum şi cele judiciare din statele membre rămân competente, atunci când este cazul, să impună operatorului unui motor de căutare să procedeze la o înlăturare privind ansamblul versiunilor sale.
-
Comunicarea interculturală din perspectiva culturilor individualiste și colectiviste Pentru o comunicare eficientă cu persoane provenite din culturi diferite trebuie conştientizate diferențele. Or, acestea le influenţează modul în care percep şi interpretează diversitatea, gândesc şi se comportă. Potrivit sociologului olandez Geert Hofstede, diferențele culturale pot fi reduse la cinci dimensiuni: individualism/colectivism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, indexul de evitare a incertitudinii şi orientarea pe termen lung. În prezentul studiu ne-am axat pe dimensiunile culturale individualism/colectivism, definindu-le din perspectiva interculturalității, elucidând principalele asemănări şi deosebiri, propunând acţiuni menite să ajute la stabilirea unui dialog constructiv şi consistent dintre reprezentanții acestor culturi.
-
Aspecte legale și instituționale care determină dialogul dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile în Republica Moldova (partea I) OSC-urile sunt o componentă cheie a unei societăți deschise şi democratice, jucând un rol important în consolidarea democrației şi a statului de drept, dialogul lor cu autoritățile publice fiind o condiție prealabilă. Obiectivul principal al acestei cercetări este de a analiza mediul de activitate şi colaborare a societății civile din perspectiva influenței exercitate de către factorii de natură internă şi externă, care determină conținutul mediului social şi care creează şi stabilesc condițiile de activitate şi colaborare a societății civile cu puterea publică. Lucrarea îşi propune să demonstreze că mai multă comunicare şi colaborare între autoritățile publice şi organizațiile societății civile, probabil va avea ca rezultat un act de guvernare mai incluziv, calitativ şi mai concentrat, abordând astfel eficient nevoile cetățeanului. Autorul analizează şi prezintă sistemele decizionale existente şi mecanismele de consultare ale acestora cu organizațiile societății civile din Republica Moldova, oportunitățile existente de implicare a OSC în procesul de elaborare a politicilor publice şi practicile actuale. În cadrul studiului au fost utilizate o serie de metode de cercetare, menite să evidențieze particularitățile dialogului şi cooperării dintre autoritățile publice (AP) şi OSC, ca parte a actului de guvernare, studiind evoluția în timp şi influența diferitelor factori asupra acestor procese. Am constatat că autoritățile publice nu sunt încă pe deplin conştiente de valoarea dialogului, care este sporadic şi ghidat de anumite interese, care nu coincid întotdeauna cu interesul public. Factorul politic este de asemenea de mare influență, întrucât în ultimii ani s-a înregistrat o presiune din ce în ce mai mare asupra societății civile. Condițiile legale şi rata generală de dezvoltare a organizațiilor societății civile, gradul de dialog şi cooperare al OSC-urilor cu autoritățile publice şi rolul OSC-urilor în creşterea răspunderii generale a autorităților față de propriii cetățeni - sunt elemente importante în dezvoltarea unei societăți democratice, fără de care o societate modernă şi dezvoltată este de neimaginat. Lucrarea reflectă situația din Moldova, care poate fi rezumată astfel: a) Nu există mecanisme sau platforme permanente de cooperare şi consultare, deschise tuturor. Participarea societății civile este limitată la un număr mic de OSC şi nu există stimulente pentru creşterea OSC-urilor. b) APL, comparativ cu APC, se bucură de un nivel mult mai ridicat de „încredere” din partea societății/comunității, dar rareori au resursele şi abilitățile pentru a conduce un dialog constructiv cu OSCurile; c) Există o reticență dovedită a APL/APC de a aprofunda dialogul şi cooperarea cu societatea civilă; d) Cultura participării este foarte slabă deoarece nu există percepția că participarea este un instrument de schimbare. Sunt enumerate o serie de recomandări pentru a rezolva problemele identificate. Un şir de recomandări sunt propuse pentru a soluționa
-
Analiza cadrului normativ național prin prisma integrării dimensiunii de gen în documentele instituționale la nivel central și local Prezentul articol are drept scop analiza cadrului normativ pe dimensiunea egalității de gen în Republica Moldova în conexiune cu angajamentele asumate la nivel internațional şi identificarea gradului de integrare a dimensiunii de gen în documentele instituționale la nivel central şi local. Urmare a analizei menționate au fost formulate un set de recomandări menite să integreze principiile egalității de gen, dar şi prevederile Legii nr.5 din 09.02.2021 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbați în cuprinsul regulamentelor de organizare şi funcționare a autorităților administrației publice centrale şi locale.
