-
Mic îndrumar financiar pentru întreprinderi sociale În România, primele întreprinderi sociale au fost fondate de către ONG-uri cu experiență, cu scopul de a-și spori sustenabilitatea financiară și pentru a reduce dependența față de donatori. Acest trend continuă chiar și astăzi, 10-15 ani mai târziu, când multe din întreprinderile sociale de succes sunt organizate ca o activitate economică în cadrul unui ONG. Aceste ONG-uri cu activitate economică au numeroase fluxuri de venit, unele din activitatea non-profit, ce țin de misiunea lor, provenind din donații, granturi și subvenții, altele economice, obținute ca urmare a vânzării de produse și servicii. ONG-urile, cel mai adesea, își desfășoară activitatea economică în scopul obținerii unui excedent folosit ulterior de către organizație pentru a-și finanța programele sociale ori pentru a oferi locuri de muncă unor beneficiari vulnerabili. De multe ori, activitatea economică a unui ONG devine rentabilă într-un timp îndelungat, perioadă în care organizația mamă accesează granturi pentru subvenționarea parțială a costurilor de operare a întreprinderii sociale. Alteori, rentabilitatea nu este posibilă, mai ales în cazul unor întreprinderi sociale de inserție, unde costurile sociale trebuie subvenționate, total sau parțial, pentru a menține locurile de muncă create pentru persoane vulnerabile. Construirea unui model financiar pentru întreprinderi sociale este o misiune grea. Instrumentele uzuale cu care putem determina cu ușurință profitabilitatea unei afaceri tradiționale, cum ar fi balanța contabilă, nu ne ajută în mod necesar să avem claritate în cazul întreprinderilor sociale. Determinarea costurilor de operare reale ale unei întreprinderi sociale este aproape imposibilă fără coroborarea unor informații calitative și cantitative suplimentare, cum ar fi contractele de finanțare, rapoarte de producție, rețetare, structura de personal și, nu în ultimul rând, interviuri extinse cu antreprenorii sociali. Modelul financiar al unei întreprinderi sociale poate fi o misiune pentru James Bond. Nicio discuție pe teme financiare cu o întreprindere socială nu este e călătorie simplă din punctul A în punctul B. Construirea sau înțelegerea modelului financiar al unei întreprinderi sociale aduce la suprafață o serie de întrebări despre care sunt și ce dimensiune au costurile „reale”. Răspunsul la aceste întrebări cel mai adesea va fi: “E mai complicat…’’
-
Rolul investiției în economia statului. Concepte de bază, clasificare și esență Una dintre sarcinile cheie în dezvoltarea oricărui sistem economic este crearea condițiilor pentru o creștere economică durabilă, care poate fi realizată prin îmbunătățirea utilizării resurselor atrase și a potențialului economic disponibil. În această etapă a dezvoltării economice, o atenție specială în Republica Moldova este acordată implementării politicii de investiții în contextul tendințelor globale în mișcarea fluxurilor de capital și reglementarea acestora.
-
Precondițiile implementării obiectivelor şi principiilor economiei sociale Este demonstrat științific faptul că creșterea economică a unei țări este mult mai intensă și durabilă atunci când distribuirea veniturilor în cadrul său este echitabilă și atunci când fiecare persoană are acces la un loc de muncă și venituri decente. Analiza situației social-economice în Republica Moldova, ne duce la concluzia că societatea noastră nici pe de parte nu a atins încă un astfel de echilibru, deși acțiunile asumate de către autoritățile administrației publice centrale cu competențe cheie în acest aspect, în liniile de priorități în diverse documente de politici economice și sociale, indică cu fermitate o astfel de tendință. Aceste aspirații de construire a unei societăți cu o economie durabilă și incluzivă, derivă atât din angajamentele asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din faptul asumării de către țara noastră a implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă reflectate în Agenda 2030, dar și din faptul recunoașterii prin lege a antreprenoriatului social și principiilor sale ca și instrument eficient de realizare a acestor obiective și ca răspuns la principalele provocări social-economice, implementând astfel obiectivul final de ”a nu lăsa pe nimeni în spate”.
-
Implicarea bisericii ortodoxe române în economia socială și dezvoltarea durabilă (iii) – De la implicare socială la întreprinderi de economie socială – Biserica Ortodoxă are o tradiție îndelungată și în România de implicare filantropică, modele de economie socială fiind regăsite în cadrul mănăstirilor ortodoxe, unde se îmbinau activitățile economice cu ajutorarea săracilor și a celor bolnavi încă din sec. XVII în Țările Române și în Transilvania din sec. XIX. Considerăm că se poate face mai mult, că Biserica poate adopta și se poate implica și în domeniul economiei sociale și al întreprinderilor sociale, spre ajutorarea și prosperitatea materială și spirituală a tuturor persoanelor și comunităților locale. Economia socială reprezintă un pilon important în contextul necesității reducerii disparităților sociale dintre state, regiuni, comunități și persoane. Combinarea politicilor sociale, de dezvoltare economică și a politicilor privind piața muncii reprezintă o inovație de proporții pentru societatea românească și pentru instituțiile din cadrul Bisericii. Întreprinderile de economie socială contribuie și la remodelarea sistemului economic global, prin includerea pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în șomaj, promovarea dialogului, oferirea de sprijin suplimentar și crearea unor noi alianțe, oferirea de modele pentru alți operatori economici și ONG-uri.
-
Barometrul achizițiilor publice responsabile social în românia 2021 – evaluarea autorităților contractante rezultate preliminare Prin achizițiile publice responsabile social (APRS) cumpărătorii publici pot promova oportunități de angajare, muncă decentă, incluziune socială, accesibilitate și respectarea drepturilor sociale și ale muncii în UE și la nivel global. De asemenea, furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate este direct legată de facilitarea accesului întreprinderilor sociale la licitații publice. Deși potențialul achizițiilor sociale este recunoscut de mult timp, domeniul de aplicare al utilizării sale legale în practică a fost incert și de aceea, cel puțin în România achizițiile sociale sunt o raritate. În 2014 Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2014/24/UE care reglementează, printre altele, achizițiile publice rezervate și introduce clauze sociale în contractele de achiziții publice. Directiva a fost transpusă și în România și aceste achiziții au fost introduse explicit în art. 56, alin. (1) din Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016. Fundația ”Alături de Voi” România și-a propus să evalueze frecvența și calitatea achizițiilor publice sociale în România și în acest sens a lansat Barometrul Social al Achizițiilor Publice – două sondaje online: unul adresat autorităților contractante și celălalt operatorilor economici sociali - întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție, unități protejate autorizate și ONG-uri cu privire la gradul de cunoaștere al prevederilor legii achizițiilor publice sociale, mai precis referitor la clauzele sociale și contractele rezervate și aplicarea acestora în practică. Pentru realizarea Barometrului social al achizițiilor publice, s-a utilizat platforma de sondaje a Comisiei Europene, sondajele derulânduse în perioada 10 august – 13 septembrie 2021. Articolul prezintă câteva din rezultatele principale ale acestei cercetări.
-
Integrarea perspectivei de gen în sectorul economiei sociale Îmbunătățirea egalității de gen are numeroase efecte pozitive atât asupra indivizilor, cât și asupra societății în ansamblu. O mai mare egalitate de gen ar beneficia de efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului – acestea crescând odată cu timpul, ar avea un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă și de productivitate și ar putea soluționa problemele legate de îmbătrânirea populației în Republica Moldova. Eliminarea disparităților de gen ar crea un număr de locuri de muncă noi echivalent cu totalul locurilor de muncă. Egalitatea de gen are efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului, care cresc odată cu timpul și pot depăși impactul altor intervenții din domeniul pieței muncii și al educației.
-
Drumul Letoniei către o economie bazată pe cunoștințe, creștere și favorabilă incluziunii în contextul abordării crizei Covid-19 Asistenţa financiară acordată de UE în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde euro are scopul de a impulsiona redresarea economică europeană prin sprijinirea reformelor şi a proiectelor de investiţii ale statelor membre. Măsurile aprobate în cadrul planurilor naţionale sunt axate pe şase domenii de politică prevăzute în regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Printre aceste domenii se numără tranziţia verde şi cea digitală, creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în vederea utilizării fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru a-şi stimula economiile şi a remedia consecinţele negative ale pandemiei de COVID-19.
-
Antreprenoriatul social în mediul rural – perspective, necesități şi priorități În ultimii ani antreprenoriatul social a devenit un fenomen global. Este un subiect care se discută la cele mai înalte forumuri, iar în contextul pandemiei rolul antreprenoriatului social a devenit și mai evident. Antreprenoriatul social reprezintă un model economic hibrid care îmbină instrumentele din business-ul clasic cu misiunea socială caracteristică organizațiilor non-profit. Crizele economice anterioare au arătat că întreprinderile sociale sunt mai reziliente, mai incluzive și mai durabile. În ciuda dificultăților economice, acestea păstrează locurile de muncă și în paralel continuă să rezolve problemele sociale pentru care s-au înființat. În mediul rural, rolul inițiativelor antreprenoriale este esențial pentru competitivitatea economică, pentru creșterea gradului de atractivitate, pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă lumea satului – lipsa locurilor de muncă, accesul precar la servicii sociale, infrastructura deficitară. Acest articol prezintă perspectiva asupra antreprenoriatului social în spațiul rural românesc și aduce în atenție rezultatele unei cercetări informale care a urmărit să evalueze cât de mare este interesul pentru dezvoltarea de afaceri sociale în mediul rural, care sunt nevoile, prioritățile și domeniile de interes pentru cei intenționează să devină antreprenori sociali.
-
Oilright – un exemplu de replicare regională şi de parteneriat local OilRight este o întreprindere socială ce protejează mediul și asigură integrarea profesională a persoanelor vulnerabile prin producerea de lumânări din ulei alimentar uzat. Este, în economia socială, un exemplu de scalare prin replicare regională și de lucru în parteneriat la nivel local.
-
Managementul sistemului de determinare a dizabilităților din Republica Moldova Autorul tratează în acest articol esența problematicii dizabilităţii care a fost şi este abordată, în principal, din perspectiva a trei modele: cel individual, de inspiraţie medicală. În Republica Moldova, problematica dizabilității a fost tratată aproape constant din perspectiva medicală, ceea ce a determinat abordări cu tentă caritabilă și influențe negative asupra politicilor sociale sectoriale din domeniu, în special în ceea ce privește integrarea socială, profesională și traiul independent al persoanelor cu dizabilităţi.
-
Impactul economiei sociale asupra integrării persoanelor cu dizabilități Izbucnirea neașteptată a pandemiei Covid-19 a dus la consecințe dramatice asupra situației economice, sociale și sanitare din întreaga lume. Persoanele cu dizabilități, în special, au fost afectate în mod disproporționat de restricțiile și de măsurile de distanțare socială. Pentru o redresare economică durabilă și echitabilă, Uniunea Europeană a propus o serie de măsuri de sprijin pentru această categorie vulnerabilă de persoane. Noua strategie privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2021-2030) și Planul de acțiune pentru economia socială demarat de către Comisia Europeană își propun să accelereze integrarea persoanelor cu dizabilități, în special prin promovarea și creșterea vizibilității întreprinderilor sociale și de inserție, îmbunătățirea accesului întreprinderilor sociale la fondurile europene, precum și crearea unui ecosistem propice care să le permită funcționarea pe piața unică, în mod egal cu alte tipuri de companii. Misiunea acestor întreprinderi este transformarea dizabilității în abilitate. La nivelul Europei, întreprinderile sociale de integrare în muncă (WISE) încadrează aproape 3 milioane de angajați cu dizabilități, dovedind încă o dată că economia socială are cel mai mare impact asupra integrării persoanelor cu dizabilități. În acest articol vom dezbate situația actuală a ocupării persoanelor cu dizabilități din România, barierele cu care se confruntă aceste persoane în demersul lor de a se angaja, precum și câteva recomandări și exemple de bune practici pentru o integrare eficientă a persoanelor cu dizabilități.
-
Poziționarea responsabilității sociale corporative în raport cu antreprenoriatul social Responsabilitatea socială corpo rativă (RSC) este definită ca responsabilitate pe care companiile, ca organizații sociale de la microîntreprinderi până la multinaționale o au față de toate părțile implicate în activitatea lor. Responsabilitatea social corporativă reprezintă procedura prin care companiile interacționează cu societatea în care funcționează, și presupune dezvoltarea unei strategii de implicare în comunitate și un parteneriat cu grupuri sociale
-
Economia socială din perspectiva viitorului Economia socială constituie baza teoretică a domeniului de relații economicofinanciare pe care știința întitulată astfel îl descrie, pentru care produce idei, îi facilitează înțelegerea de către categorii extinse de potențiali cititori și/sau practicieni. Articolul vine să efectueze o analiză comparativă dintre situația din R. Moldova și o serie de țări cu experiență avansată în acest domeniu.
-
Social economy in the context of sustainable de velopment Creșterea economică nu înseamnă întotdeauna bunăstare pentru oameni, nici activități prietenoase cu mediul înconjurător. Odată cu criza „statului bunăstării generale” s-a pus problema elaborării unor politici sociale active, care nu creează dependență de ajutoarele sociale, care integrează și soluții economice la p\roblemele și nevoile cu care se confruntă persoanele sau grupurile vulnerabile. În acest context s-a profilat economia socială ca o abordare complementară, oferită de mediul privat, asociativ, antreprenorial, la problemele sociale cu care se confruntă oamenii și comunitățile. Acest articol propune o analiză a rolului economiei sociale în accelerarea implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei 2030, în special ODD 1-„fără sărăcie”, ODD 5-„egalitate de gen”, ODD 8-„muncă decentă și creștere economică”, ODD 10-„reducerea inegalităților”.
-
Formele organizatorico-juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova Economia socială este un concept relativ nou în Republica Moldova, un instrument folosit pentru a găsi soluții la problema excluziunii sociale. În combinație cu alte politici și măsuri pentru integrarea comunităților defavorizate, economia socială poate deveni una dintre soluțiile pe termen lung pentru integrarea persoanelor din categorii defavorizate ale populației în lupta împotriva sărăciei, recalificării și ocupării forței de muncă etc..Principalele forme organizatorice și juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova sunt întreprinderile sociale și întreprinderea socială de inserție.
-
Tipologia întreprinderilor sociale în România Prezentul articol își propune să prezinte o tipologie a întreprinderilor sociale active în România (organizații antreprenoriale non-profit (asociații și fundații), asociații de ajutor reciproc (în principal asociații de ajutor reciproc ale pensionarilor), întreprinderi sociale de integrare profesională (incluzând două modele - ateliere protejate și întreprinderi de inserție socială) și cooperative care urmăresc obiective de interes general. Pentru fiecare tip de întreprindere socială identificată oferim o analiză a caracteristicilor organizaționale și a tendințelor de dezvoltare.
-
Economia socială la nivel european: dimensiuni ale celui de-al treilea sector Prezentul articol abordează elemente cu privire la recunoașterea și promovarea economiei sociale, un sector foarte important în întreaga Europă nu numai datorită locurilor de muncă create, a coeziunii sociale, ci și pentru constituirea și consolidarea unui pilon european al drepturilor sociale. Autoarea evidențiază potențialul de creștere al economiei sociale într-un moment de criză economică și socială.
-
Aspecte teoretice ale economiei sociale În acest articol a fost realizat studiul cu privire la apariția si etapele de dezvoltare a economiei sociale în Uniunea Europeană. Au fost studiate definițiile economiei sociale, care și ele au evolut odată cu dezvoltarea economiei sociale. La fel sunt expuse și principiile de funcționare a economiei sociale
-
Dimensiuni ale antreprenoriatului social în România şi Republica Moldova Atât în România, cât și în Republica Moldova economia socială / antreprenoriatul social este un sector care abia începe să se dezvolte: cadrul juridic național din România s-a constituit prin Legea nr. 219/2015, privind Economia Socială, și prin Legea 223/2017 privind Antreprenoriatul Social, în Republica Moldova. Ambele legi definesc economia socială / antreprenoriatul social ca totalul activităților organizate inde pendent de sectorul public, cu scopul de a servi interesului general, intereselor unei colectivități și / sau ale intereselor personale nepatrimoniale, prin creșterea gradului de angajare a oamenilor din grupuri expuse riscului și / sau prin producția și furnizarea de bunuri, servicii de diferite lucrări. În Europa se estimează că economia socială cuprinde 2,8 milioane de întreprinderi, reprezentând 10% din afacerile din UE, și că mai mult de 13,6 milioane de oameni lucrează în acest sector, adică 6,3% din angajații din populația activă. De asemenea, din sector fac parte peste 232 milioane de membri ai cooperativelor și societăților mutuale1 și mai mult de 82,8 milioane de voluntari, echivalentul a 5,5 milioane de lucrători cu normă întreagă.
Revista „Economie Socială” - Nr. 1 (1), ianuarie - martie 2021