-
Afaceri sociale sustenabile cu suportul incubatoarelor de afaceri din Republica Moldova Antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităților locale, prin ocuparea forței de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității și prin creșterea incluziunii sociale. Ideile inovative își pot găsi realizarea eficientă în incinta incubatoarelor de afaceri. Acestea oferă sprijinul necesar pentru un start sigur și o cale de lungă durată. Incubatoarele contribuie direct la dezvoltarea infrastructurii locale ale regiunilor prin deschiderea noilor afaceri, care permit implicarea în piața de muncă a populației locale din diferite categorii sociale. Antreprenoriatul social în Republica Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără o serie de eforturi constante și susținute de toți actorii implicați.
-
Acceleratorul de întreprinderi sociale: incubator pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului economiei sociale Prezentul articol își propune să prezinte principalele rezultate ale programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale dezvoltat de Fundația „Alături de Voi” România prin intermediul a două proiecte cofinanțate din Fondul Social European, pe un domeniu major de intervenție dedicat economiei sociale. Prin acest program au fost înființate un număr de 42 de întreprinderi sociale, din care 18 și-au obținut și marca socială, fiind create 215 locuri de muncă, din care 41 locuri de muncă au fost create și menținute pentru persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități. De asemenea, prin intermediul programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale au fost dezvoltate două instrumente utile sectorului, respectiv Harta virtuală a întreprinderilor sociale în care sunt prezentate un număr de 69 întreprinderi sociale din România, pe domenii de activitate și servicii oferite, precum și Observatorul Economiei Sociale România, instrument de colectare și publicare a datelor anuale cu privire la impactul social și economic generat de către întreprinderile sociale.
-
Experiența Franței în dezvoltarea economiei sociale Conceptul de economie socială și solidara (ESS) desemnează un ansamblu de companii organizate sub formă de cooperative, mutuale, asociații sau fundații, ale căror funcționare și activități interne se bazează pe un principiu de solidaritate și utilitate socială. Aceste companii adoptă metode de management democratice și participative. Ei supraveghează cu strictețe utilizarea profiturilor pe care le realizează: profitul individual este interzis și rezultatele sunt reinvestite. Resursele lor financiare sunt în general parțial publice.
-
Contribuția fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane la abordarea celor mai grave forme de sărăcie din Uniunea Europenă 22,4% din populația Uniunii Europene se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.Criza actuală îi afectează mai ales pe acești oameni, care de multe ori sunt invizibili în societate. Distanțarea socială nu este o opțiune în locuințele și cartierele aglomerate și sărace, pierderea locurilor de muncă (majoritatea oricum temporare sau sezoniere) nu face decât să accentueze și mai mult starea de sărăcie, iar discriminarea în ceea ce privește accesul la informații și la serviciile de bază îi plasează într-un risc și mai mare de excluziune socială și de îmbolnăvire. La nivel european există două mecanisme principale care au ca scop combaterea sărăciei și a excluziunii sociale: Fondul Social European (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), asupra cărora și grupul Renew Europe a solicitat Comisiei Europene intervenția pentru a răspunde efectelor generate de pandemie. FEAD susține două tipuri de acțiuni: prima constă în furnizarea de alimente și materiale de bază, iar a doua presupune asistență nefinanciară, nematerială care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane.
-
Interconectarea principiilor economiei sociale și economiei circulare în era post-COVID-19 Pandemia COVID-19 a generat pierderi umane și economice catastrofale, expunând țările la o varietate de riscuri. Tot mai multe voci susțin că în procesul de redresare din criză, accentul ar trebui să fie pus pe crearea unui model economic global mai puternic, consolidarea sistemelor de sănătate și protecție socială, introducerea tehnologiilor verzi și combaterea schimbărilor climatice. Totodată, s-a recunoscut nevoia și oportunitatea unei redresări durabile, folosind principiile economiei circulare. Criza actuală, de asemenea, impune regândirea teoriilor economice care guvernează politica, dar și planificarea unor acțiuni colective în vederea obținerii bunăstării sociale. Astfel, economia socială are un rol esențial în rezolvarea problemelor economice și sociale, deoarece oferă soluții adecvate de aplicare care nu sunt acoperite de sectoarele private sau publice. În acest articol sunt analizate noțiunile de economia circulară și economie socială în vederea determinării modului în care principiile acestor două concepte se interconectează pentru generarea beneficiilor comunitare.
-
Educația și formarea profesională - esențiale în condiţiile formării economiei sociale Capitalul uman, instituțiile și capitalul social sunt acum toate recunoscute ca factori importanți de creștere. Politicile de formare profesională solide sunt esențiale pentru promovarea unei forțe de muncă calificate, pregătite și adaptabile și a unor piețe ale forței de muncă care să fie receptive la schimbările economice. Educația, formarea și competențele se află în centrul politicii UE. Pactul verde european, Noua strategie industrială pentru Europa, Planul de acțiune privind economia circulară și Strategia UE privind biodiversitatea, toate subliniază rolul important al competențelor și al formării profesionale în susținerea creșterii durabile și a tranziției către o economie verde.
-
Pontențialul cooperativelor pentru economia socială Cooperativele sociale sunt puternic înrădăcinate în forme de conștiință colectivă, cum ar fi necesitatea de a promova dreptatea socială, protecția mediului și sprijinirea integrării sociale și profesionale a persoanelor dezavantajate. În cooperativele sociale, beneficiile colective nu sunt pur și simplu induse de activitatea economică, ci mai degrabă, ele sunt un element-cheie, motivând membrii să se angajeze în întreprinderea activității. Rolul și importanț a cooperativelor sunt din ce în ce mai evidente în urma crizei economice și financiare globale. În multe țări, cooperativele au răspuns mai eficace crizei decât firmele aflate în proprietatea unui investitor. Capacitatea de rezistență a cooperativelor este din ce în ce mai recunoscută, iar factorii de opinie și de decizie sunt dornici să înțeleagă în ce mod cooperativele pot juca un rol în combaterea consecințelor dramatice ale crizei globale și în reformarea sistemului care a contribuit la generarea sa.
-
Planul european pentru economie socială. Ce conține și cum va ajuta în mod concret sectorul de întreprinderi sociale?! În fiecare zi, aproximativ 2,8 milioane de entități din sectorul economiei sociale din Europa1 oferă soluții concrete și inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea creează și mențin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială și pe piața muncii a grupurilor dezavantajate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți, stimulează dezvoltarea economică și industrială durabilă, promovează participarea activă a cetățenilor în societățile noastre, joacă un rol important în cadrul sistemelor de protecție socială din Europa și revitalizează zonele rurale2 și zonele depopulate din Europa3. Economia socială completează acțiunile statelor membre în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale de calitate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, sprijină eforturile de integrare a tinerilor și a grupurilor dezavantajate pe piața forței de muncă și în societate în general4. Recunoscând rolul acestui sector, Comisia Europeană a aprobat în data de 9 decembrie 2021 un Plan de Acțiune pentru economia socială, care vizează 3 arii prioritare. Ce conțin aceste direcții de dezvoltare, resursele care vor fi alocate și rezultatele așteptate, sunt prezentate în acest articol detaliat.
-
Societatea civilă fără donatori externi sau cum reorientăm ong-urile pe beneficiarul local Capacitatea unui ONG de a genera venituri din prestarea serviciilor publice determină viabilitatea de adaptare a sectorolului non-profit la necesitățile și problemele comunității. Majoritatea organizațiilor Societății Civile (OSC) din Moldova nu generează resurse financiare proprii. În lispa unui mecansim de finațare a asociațiilor din bani publici și culturii sponsorizării corporative subdezvoltate, ONG-urile se orientează preponderent spre sursele de finanțare externe. Peste 75 la sută din ONG-uri sunt dependente de donațiile externe. Adaptat la agenda de finanțare a donatorului extern, ONG-ul își pierde din legitimitatea sa de agregator și avocat al intereselor sociale locale. Pentru asigurarea unui sector asociativ eficient și sustenabil este necesar orientarea lui pe satisfacerea necesităților sociale prin prestarea serviciilor publice. În practica internațională, ONG-urile deja sunt parteneri principali ai statului în furnizarea serviciilor publice. Activitatea economică defapt asigură realizarea beneficiului public, generând asociațiilor un venit ce poate fi reinvestit în realizarea misiunii statutare. În articol vom prezenta principalele obstacole de oridin legislativ, administrativ și fiscal care impiedică OSC-urile din Moldova să-și valorifice potențialul economic. Recomandările articolului urmăresc crearea unui cadru legal și sistem de impozitare ce va încuraja contractarea serviciilor ONG-urilor de căte autorități.
-
Atelierul de pânză, o întreprindere socială pentru oameni și mediu Plecând de la acest citat, în România secolului XXI, ajungem să ne adresăm și noi aceeași întrebare: dacă business-urile actuale nu au și o latură socială, oare spre ce viitor ne îndreptăm? La această întrebare au încercat să răspundă voluntarii și angajații Viitor Plus – asociația pentru dezvoltare durabilă, în anul 2009, când au decis să înființeze proiectul social care pe atunci se numea ”Sacoșa de pânză”.
-
Parteneriatele ASAT: construind solidaritate urban-rural pentru o agricultură rezilientă Agricultura Susținută de Comunitate (în engleză, Community Supported Agriculture) se bazează pe o relație directă între consumatori şi agricultori, relație care contribuie la crearea unui sistem de hrană sustenabil. Aceste parteneriate facilitează consumatorilor accesul la alimente ecologice locale, sănătoase, produse cu grijă, în vreme ce susțin eforturile agricultorilor de a păstra o producție locală și de sezon, ce să le asigure un venit constant, să consolideze rolul acestora de gardieni ai ecosistemului și protectori ai biodiversității, consolidând șansele unei vieți demne și asigurând recunoașterea și respectul comunității. ASAT este forma sub care s-a dezvoltat în România cel mai cunoscut demers de agricultură susținută de comunitate, centrat pe producția de legume. Parteneriatele de solidaritate ASAT au fost dezvoltate într-o etapă pilot la Timișoara, în perioada 2008-2011, fiind inspirat de modelul francez, întâlnit sub denumirea AMAP (Association pour le Maintien d’une Agriculture Paysanne). Începând cu anul 2013 sunt dezvoltate alte parteneriate ASAT cu sprijinul voluntarilor din teritoriile gazdă (promotori ASAT) în Arad, București, Cluj-Napoca, Oradea, Odorheiu Secuiesc și Sibiu. Etapa de multiplicare a fost susținută de CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare și Platforma Europeană URGENCI, urmând ca în anul 2014 să se înființeze Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești (ASAT), care coordonează dezvoltarea modelului în România. Parteneriatele ASAT permit dezvoltarea unui model alternativ de agricultură, bazat pe relații directe între consumatori și producători, pe transparență, respect și încredere. Astfel, participarea la parteneriatele ASAT: • oferă producătorilor o garanție în privința comercializării produselor, consumatorii încheie un contract cu producătorul pe perioada unui sezon agricol; • asigură producătorului un Preț Echitabil, care acoperă toate costurile determinate de realizarea producției și permite un venit sigur pentru producători şi o plată decentă a muncii depuse; • susținerea în avans a costurilor de producție – consumatorii plătesc toamna un avans, care funcționează ca un mecanism de microfinanțare pentru micii producători, care sunt excluși de la sistemul convențional de finanțare; • asigurarea culturii de legume, expusă riscurilor specifice producției naturale – dacă o parte din legume sunt pierdute din cauze naturale, consumatorii susțin financiar aceste pierderi; • favorizează practicile ecologice (folosirea îngrășămintelor naturale, absența îngrășămintelor, a tratamentelor și a pesticidelor de sinteză), favorizează biodiversitatea locală şi produsele sănătoase, obținute în ritmul naturii. Peste 10.000 de consumatori și zeci de mici producători de hrană au participat până în prezent în ASAT.
-
Radiografia inovării sociale în îngrijirea la domiciliu din România Articolul prezintă câteva aspecte legate de inovarea socială în domeniul îngrijirilor la domiciliu rezultate din experiența practică a implementării primului laborator de inovare socială din România - specializat pe tematica îngrijirilor la domiciliu din cadrul - Dedication Lab. De asemenea, sunt prezentate date din raportul de ţară referitor la îngrijirile la domiciliu elaborat în 2021 de Federația ONG-urilor Sociale din Transilvania, precum și studii de caz care reprezintă soluții de inovare în acest domeniu. Cu aproape 4 milioane de vârstnici (+65 ani), furnizarea serviciilor de îngrijire la domiciliu în România întâmpină mai multe provocări: majoritatea populației vârstnice din România trăiește în zone rurale, unde acest tip servicii nu acoperă nevoia sau nu există deloc. Cererea de îngrijire în sistem rezidențial a crescut mai rapid decât oferta disponibilă de astfel de servicii, existând liste lungi de așteptare pentru a obține un loc în instituțiile specializate. Deși numărul de centre speciale a crescut în ultimii ani, taxele considerabile fac aceste servicii accesibile doar pentru vârstnicii care au pensii mari sau ale căror familii își permit să contribuie la plata acestor servicii.Pe de altă parte, marea majoritate a furnizorilor de servicii de îngrijire la domiciliu sunt ONG-uri care depind de subvenția legală însă aceasta este insuficientă pentru servicii calitative. Pentru a păstra un standard calitativ, furnizorii își suplimentează sursele de finanțare din proiecte cu finanțare europeană sau din alte surse externe. Acest model financiar nu este însă sustenabil pe termen lung. Pentru a răspunde acestor provocări, avem nevoie de inovație socială şi de antreprenoriat social. În acest sens, proiectul “D Care Labs - Crearea de laboratoare de inovare socială în domeniul îngrijirii la domiciliu pentru încurajarea antreprenoriatului social în Regiunea Dunării” vine cu un mod de abordare diferit care presupune soluții inovative într-un mediu colaborativ şi transdisciplinar.
-
Criza economică provocată de coronavirus şi impactul ei asupra economiei sociale Crizele, recesiunile și depresiunile din procesul de dezvoltare economică sunt o proprietate organică a oricărei economii naționale. Procesele de dezvoltare ale globalizării și internaționalizării conduc la răspândirea fenomenelor de criză dintr-o țară în întreg spațiul economic mondial. În prezent, economia se dezvoltă constant nu doar pe baza unor factori extinși ca urmare a pătrunderii pe noi piețe, ci și pe baza celor intensive, care presupun o creștere a forțelor productive prin progresul științific și tehnologic.
-
O experiență de evaluare și măsurare a impactului. Aspecte ale stabilirii cadrului de monitorizare și evaluare într-o organizație românească de economie socială Stabilirea unui cadru de monitorizare, evaluare și măsurare a impactului poate fi o sarcină complexă și elaborată pentru o organizație din sectorul economiei sociale. Această lucrare folosește o abordare de tip studiu de caz pentru a prezenta experiența și procesul de stabilire a unui cadru de monitorizare și evaluare, cu implicații pentru măsurarea impactului unei astfel de organizații - Organizația Umanitară CONCORDIA în România. Bazându-se pe lucrările academice privind evaluarea organizațiilor de economie socială, cu accent pe evaluările bazate pe teorie, această lucrare își propune să ofere detalii asupra acestor activități de evaluare și măsurare a impactului în practică. Lucrarea se bazează pe experiența CONCORDIA România de a realiza primul studiu de impact al unei organizații de economie socială din România - pentru întreprinderea sa socială BrutăriaCONCORDIA - și pe strategia recentă a organizației de instituționalizare a unui cadru de monitorizare și evaluare bazat pe Teoria Schimbării la nivel organizațional, pentru a înțelege mai bine contribuția sa socială și economică.
-
Persoanele în vârstă - o resursă valoroasă pentru antreprenoriat Domeniul social în general și cel al serviciilor sociale în special, trebuie să favorizeze găsirea de soluții la problemele sociale presante ale societății și să implementeze măsuri pentru a crește calitatea vieții persoanelor vârstnice. Antreprenorii în vârstă pot fi o resursă valoroasă pentru alți antreprenori. Oamenii de afaceri ieșiți la pensie au un know-how și o experiență prețioase care le pot înlesni demersurile efectuate la înființarea unei societăți, precum și gestionarea acesteia. Astfel de demersuri ar fi mai dificile în cazul unui fondator de întreprindere neexperimentat. Aceste cunoștințe înseamnă un capital intelectual european de valoare și ar trebui exploatate la maximum.
-
Rolul economiei sociale și solidare în dezvoltarea civică și profesională a tinerilor Începând cu anul 2016, asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (www.cries.ro) participă la un program european ce promovează introducerea economiei sociale și solidare în învățământul profesional și tehnic. Demersul este dezvoltat în parteneriat cu mai multe organizații și rețele de economie socială și solidară, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene, prin programul Erasmus+. Dintre rezultatele obținute, amintim: • Realizarea unei cartografieri privind programele de formare în domeniul economiei sociale și solidare și identificarea principalelor constrângeri legate de introducerea unor programe de formare în domeniul ESS în Bulgaria, Grecia, Italia, Portugalia și România; • Identificarea unui profil al formatorului în domeniul economiei sociale și solidare; • Dezvoltarea unor module de formare în domeniul economiei sociale și solidare și pilotarea acestora prin implicarea unor profesori din învățământul profesional și tehnic, al elevilor și experților din domeniul economiei sociale și solidare; • Dezvoltarea și pilotarea unei metodologii participative de promovare a economiei sociale și solidare în școli; • Dezvoltarea unei rețele internaționale de învățare în domeniul economiei sociale și solidare. Militând pentru inovare în învățământul profesional și tehnic, dorim să contribuim la dezvoltarea civică și profesională a tinerilor, prin integrarea unor modele socio-economice alternative în setul de atitudini și idei cu care să iasă din școală. La baza demersului nostru se găsesc două premise importante, respectiv: Economia Socială și Solidară (ESS): o alternativă socio-economică: ESS se prezintă din ce în ce mai mult ca un model socio-economic vibrant și promițător în Uniunea Europeană și în diferite alte părți din lume. ESS este un demers transformativ, critic și pluralist, care include toate tipurile de activități socio-economice, promovând democrația în relațiile de muncă și la nivelul comunității, diversitatea culturală și justiția socială. Bazat pe conștientizarea ecologică referitoare la limitele Planetei, acest model stimulează cooperarea locală și descentralizată pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale oamenilor. Învățământul Profesional și Tehnic: un instrument pentru schimbarea socială: o schimbare de paradigmă implică și o schimbare a conștiinței. Formarea inițială și continuă joacă un rol important în acest proces. Ca un instrument pentru schimbarea socială, formarea are un potențial important de a transforma adulții și tinerii în cetățeni și profesioniști capabili să facă față schimbărilor emergente din societate. În acest scop, conținutul și metodologiile de formare trebuie să fie inovatoare. În România, programul a fost pilotat de către CRIES în Timișoara, prin construirea unor parteneriate de lungă durată cu școli și organizații din domeniul economiei sociale și solidare
-
Antreprenor în economia socială: competențele și beneficiile cu impact social Economia socială s-a dezvoltat din necesitatea de a găsi soluții noi, inovatoare unor probleme sociale, economice sau de mediu ale comunităților și pentru satisfacerea nevoilor membrilor comunității. Întreprinderile sociale sunt un instrument util în combaterea sărăciei și reducerea inechităților sociale, iar întreprinderile sociale de inserție creează locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile și au o puternică dimensiune pedagogică. Considerăm că anume antreprenoriatul social este domeniul care poate schimba direcția în care se îndreaptă, de ceva timp, mediul de afaceri dominat de business-uri îndreptate spre profit. Antreprenoriatul social este un fenomen care poate aduce lumea business-ului mai aproape de oameni. Inovația este factorul promotor al antreprenorului din economia socială.
-
Corelația dintre antreprenoriatul social şi dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabila este un subiect pe larg dezbătut de majoritatea statelor lumii, care doresc să unifice forțele și acțiunile pentru asigurarea viitorului pentru generațiile ce urmează. Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calității vieții în complexitate, sub aspect economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între trei piloni: dezvoltarea economică, echitatea socială, şi conservarea mediului înconjurător. Analizând mai multe perspective poate fi afirmat că pentru o dezvoltare durabilă nevoile populației pot să se dezvolte numai în limitele resurselor disponibile. Prin urmare, practicile durabile încep cu o evaluare a nevoilor populației, pe de o parte, și o evaluare a disponibilității resurselor, pe de altă parte. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de toate statele membre ale Națiunilor Unite în 2015, oferă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, acum și în viitor. Republica Moldova este parțial aliniată prin diverse politici, strategii, programe și planuri de acțiuni, obiectivelor dezvoltării durabile. Totodată este cert că nici statul, nici societatea civilă nu pot face față tuturor problemelor sociale, ceea ce nu este exclusiv specific statelor în curs de dezvoltare precum este Moldova. Statele dezvoltate sunt din ce în ce mai preocupate de implicare activă a cetățenilor și în special al sectorului de afaceri în rezolvarea și prevenirea problemelor sociale, schimbând conceptul de la egoism și generarea profitului personal, la altruism și crearea valorii sociale și a rezolvării problemelor sociale prin intermediul antreprenoriatului social. Articolul dat analizează obiectivele dezvoltării durabile și antreprenoriatul social ca instrument de integrare a celor trei piloni, accentul fiind pus pe om și misiunea socială.
-
Modele de incubare a afacerilor sociale în România În ultimii cincisprezece ani, întreprinderile sociale au reprezentat unul dintre principalii factori ai incluziunii sociale și dezvoltării comunitare în România. Studiul Modele de incubare a afacerilor sociale în România (dezvoltat în cadrul proiectului ERASMUS 2019-1-RO01-KA204-063879 - Antreprenoriatul social în comunitățile locale) își propune să analizeze mecanismele și serviciile de incubare și accelerare pentru întreprinderile sociale și principalele provocări cu care acestea se confruntă. Modelele de incubare socială din România au fost analizate printr-o metodologie care include un mix de metode de colectare a datelor: analiza documentelor sociale, analiza secundară a datelor, analiza politicilor publice, interviuri aprofundate cu reprezentanții întreprinderilor sociale (12) și incubatoarelor de afaceri (4). Programele de incubare și accelerare pentru întreprinderi sociale existente în România oferă următoarele tipuri de servicii: instruire și ajutor pentru elemente de bază în antreprenoriat, oportunități de relaționare, sprijin în marketing și cercetare, sprijin pentru managementul financiar al afacerii, dezvoltarea abilităților de prezentare și participarea la licitații/concursuri, acces la resurse, identificarea partenerilor strategici, acces la investitori, acces la mentori, consultanță pentru vânzarea produselor/serviciilor. Cu toate acestea, aceste servicii se află în stadii diferite de dezvoltare și furnizare către întreprinderile sociale și sunt într-o foarte mică măsură adaptate pentru demoantreprenorii sociali. Programele de incubare și accelerare pentru întreprinderile sociale sunt subdezvoltate sau nu au servicii precum: acces la împrumuturi bancare, programe de garantare, fonduri de împrumut, sprijin pentru drepturile de proprietate intelectuală, suport pentru respectarea reglementărilor în vigoare în ce privește întreprinderile sociale (consiliere juridică, consiliere resurse umane). În același timp, serviciile de sprijin pentru întreprinderile sociale furnizate de instituțiile publice lipsesc din cauza înțelegerii limitate a domeniului și a importanței acestuia. Este nevoie de îmbunătățirea capacității instituțiilor publice de a furniza informații despre și pentru întreprinderile sociale, de a le oferi sprijin atât pentru înființarea, cât și în special pentru dezvoltarea produselor și serviciilor lor, pentru a crea un spațiu de schimb de idei etc.
-
Pilotarea cursurilor în domeniul economiei sociale pentru noua generație de antreprenori în cadrul centrului de resurse și informare în domeniul economiei sociale din Republica Moldova Paradigma de business se schimbă, afacerile viitorului sunt prietenoase cu omul, mediul și comunitatea. Se vorbește tot mai mult despre impact în comunitate, inovație socială, sustenabilitate, performanță non-financiară. În acest context, economia socială este un sector care începe să fie din ce în ce mai vizibil. În acest articol se propune prezentarea rezultatelor proiectului transfrontalier prin prisma cursurilor desfășurate în domeniul economiei sociale livrate de Centrul de Resurse și Informații în Domeniul Economiei Sociale din Cadrul Academiei de Administrarea Publică, înființat în cadrul proiectului “Parteneriat transfrontalier pentru dezvoltarea antreprenoriatului social”, finanțat Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). Scopul urmat în cadrul tuturor cursurilor nu este de a pregăti economişti din şcoală, dar de a pregăti tineri/tinere care doresc să-şi îmbunătăţească conştient calitatea propriei vieţi. Acest fapt va contribui la apariţia generaţiei de consumatori, angajaţi, întreprinzători şi investitori care vor face alegerea propriului traseu în cunoştinţă de cauză.
-
Tiny life – un stil minuscul într-o viaţă împlinită Căsuțe Colorate este o întreprindere socială de inserție înființă la începutul anului 2021 în urma câștigării unei competiții finanțate prin Programul Operaţional Capital Uman apelul „SOLIDAR – Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale”. Activitatea principală este asigurarea unei experiențe unice, în mijlocul naturii, prin oferirea posibilității de cazare într-o casă pe roți de tip „tiny house”. În cadrul Căsuțe Colorate sunt angajate un număr cinci persoane, dintre care două provin din grupul vulnerabil (o persoană s-a aflat în sistemul de protecție al copilului, iar alta este cu dizabilitate locomotorie). Brandul Tiny Life, reprezentat juridic de Căsuțe Colorate SRL s-a născut din pasiunea pentru oameni şi natură, cu dorința de a mulțumi naturii pentru toate binefacerile pe care aceasta ni le oferă zi de zi, pentru a oferi posibilitatea și altor persoane de a se bucura de ea din plin. Tiny Life este despre curajul de a trăi noi experiențe, despre sacra legătură a omului cu natura, punând la dispoziție iubitorilor de frumos două căsuțe în mijlocul naturii, cu o dimensiune de 27 mp complet utilate, la marginea Pădurii Făget, ce se află la 7 km de centrul orașului Cluj-Napoca. Tiny Life și-a propus să susțină din profiturile generate de minusculele căsuțe, trei programe sociale, primul este un program de educație parentală sugestiv numit „Familia, o școală fără vacanțe”. El urmărește sprijinirea mamelor cu un trecut dificil pentru a pune bazele unor relații echilibrate cu copiii lor. Al doilea program, denumit “Părinte, copil, iubire” vine în completarea primului şi oferă mamelor și copiilor lor ocazia de a petrece împreună un timp al regăsirii şi împlinirii. Li se oferă drumețiile în natură şi popasul în căsuțe. Ultimul program “Vreau să îmi știu copilul în siguranță” asigură nevoile primare ale unor familii cu posibilități reduse: haine și produse de igienă pentru mame și copii. Considerăm că Tiny Life este un model de business care promovează comuniunea om-natură, locuire sustenabilă şi eco eficiență, „tiny house movement” este destinat susținerii economiei sociale și a intervenției sociale.
-
În Trușești facem fapte bune cu pâine. Asociația Impact Trușești – o asociație din și pentru Comunitate/model de întreprindere socială din mediul rural În comuna Trușești funcționează singura întreprindere Socială acreditată din județul Botoșani, înființată în anul 2014 în cadrul unui proiect dezvoltat la nivel național de către Fundația Soros – “RURES. Spațiul rural și economia socială în România”.
-
Antreprenoriat social în Mușetești În articolul Antreprenoriat social în Mușetești a fost prezentat faptul că misiunea socială a societății urmărește dezvoltarea și diversificarea serviciilor de agrement și petrecere a timpului liber și facilitarea accesului persoanelor din grupurile vulnerabile la aceste servicii precum și la măsurile de inovare socială propuse.
-
Responsabilitatea social corporativă practicată în rândul IMM-urilor: beneficii pentru mediul de afaceri și comunitate “Responsabilitatea social-corporativă (RSC) ar trebui să fie o strategie de afaceri, sau, mai exact, o filosofie care să stea la baza afacerii. În sens restrâns, aceasta este văzută doar ca o strategie de dezvoltare de imagine, prin promisiuni și acțiuni de natură filantropică și implicarea în proiecte sociale. Acest angajament trece dincolo de obligațiile statutare de a respecta legislația și se manifestă în acțiuni voluntare de îmbunătățire a calității vieții pentru angajați și familiile acestora, a comunității și a întregii societăți”.
-
Autismul și ocuparea forței de muncă favorabilă incluziunii Orice dizabilitate este un obstacol în plus pentru a accesa educația și oportunitățile de a te angaja. Autismul afectează comunicarea și relaționarea cu cei din jur însă cu toate acestea persoanele cu autism dispun de un set de abilități extraordinare. Am avut ocazia să cunosc persoane care sunt cu tulburări de spectru autist și m-au impresionat cu modul în care interacționează, cu emoția pe care o pot înțelege, capacitatea de calcul și de a putea pune problemele. Toate aceste lucruri ne fac să înțelegem că situația precară în care ne aflăm acum în ceea ce privește oportunitățile de angajare pentru persoanele cu dizabilități, în general și în special cele cu tulburări din spectrul autist, sunt în mare măsură declanșate de ignoranța din societate, de faptul că nu înțelegem poate care sunt problemele, nu înțelegem modul în care le putem soluționa și pentru aceasta avem nevoie de o acțiune comună, atât în sectorul public, în sectorul privat și în sectorul neguvernamental.
Revista „Economie Socială” - Nr. 1 (1), ianuarie - martie 2021