-
Motivarea resurselor umane din antreprenoriatul social pentru performanţă Scopul unui studiu motivațional este atât determinarea structurii motivației angajaților pentru a identifica problemele ce țin de motivația individului cât și proiectarea unui sistem de rezolvare a acestui tip de probleme în vederea optimizării performanțelor individuale și organizaționale.
-
Modele şi metode de planificare a resurselor umane în antreprenoriatul social Planificarea resurselor umane are o importanțǎ crucialǎ, contribuind la formarea strategiei de afaceri, prin identificarea oportunitǎților de a folosi cît mai bine resursele umane existente şi arǎtînd cum lipsa de resurse umane poate afecta negative aplicarea planului de afaceri propus, dacǎ nu se iau masuri. Strategia îmbinǎ cunoaşterea prezentului cu previziunea fundamentalǎ a viitorului. Necesitatea planificǎrii resurselor umane apare evidentǎ şi datoritǎ intervalului de timp care existǎ de obicei între recunoaşterea nevoii de a ocupa un post şi gǎsirea persoanei potrivite pentru acel post. Aceastǎ dificultate de a gǎsi rapid persoanele de care este nevoie pune în pericol realizarea planurilor de dezvoltare a organizației.
-
Ajustarea mecanismelor de implementare a politicilor de incluziune socială a copiilor cu dizabilități la cerințele europene În țara noastră, protecția copilului a cunoscut o traiectorie destul de sinuoasă, marcată de perioade de „ rapide măsuri reparatorii” sau altele de implemenatre a unor politici contradictorii și nefocalizate. Tema mai poate fi actuală și prin stringenta diferențiere a copiilor cu dizabilități, care este determinată de particularitățile individual-tipologice a persoanelor anormale și asigură realizarea maximală a posibilităților de cunoaștere a acestora.
-
Reîntoarcerea şi reintegrarea migranţilor în activitatea antreprenorială prin Programul „PARE 1+1” The Republic of Moldova confronts one of the highest levels of labour migration. With over one million Moldovan citizens living abroad, the issue of diaspora and returning migrants is high on the political agenda. The shrinking working-age population is dramatic compared to the fact that the number of people of retirement age is almost constant, or even slightly increasing. This creates major risks for economic growth. Moldova’s current population is 2.6 million, more than half of whom live in rural areas. Nearly a million of the country’s population have left in search of better living conditions.
-
Asigurarea încrederii consumatorilor în producție ecologică - sustenabilitatea antreprenoritului social în sectorul agricol În ultimii ani, sectorul agriculturii ecologice în europa a parcurs un lung drum de la modestele sale începuturi. Puternica dezvoltare şi cerere a pieței europene de produse ecologice se reflectǎ şi în creşterea suprafețelor cultivate în sistem ecologic şi în conversia în curs a altor suprafețe la acest gen de culturǎ. Agricultura ecologicǎ are o contribuție majorǎ la dezvoltarea durabilǎ a antreprenoriatului social, la creşterea activitǎților economice cu o importantǎ valoare adǎugatǎ şi la sporirea interesului pentru spațiul rural.
-
Calitatea ca factor de baza a creşterii economice în condiţiile economiei de piaţă Importanța calitǎții produselor, serviciilor, în particular, şi calitatea vieții, în general, sunt subiecte care zilnic stau în vizorul societǎții. În cercetarea datǎ, dupǎ cum a fost menționat, una din sarcini este studierea multitudinii preceptelor teoretice şi a viziunii diferitor savanți, oameni de afaceri în domeniul managementului calitǎții, calitǎții produselor, serviciilor etc.
-
Factori de influenţă a mediului de antreprenoriat social la nivel local Concentrarea autorităților statale asupra mediului de afaceri era mai curînd un răspuns la experiențele dezamăgitoare rezultate din măsurile de sprijin direct acordate firmelor și la constatările triste, că efectele pozitive ale măsurilor de sprijin direct sunt subminate dacă mediul antreprenorial este caracterizat prin împovărătoare reglementărilor, livrarea slabă a serviciilor, corupția și o cultură antreprenorială slabă.
-
Principiile politicii de coeziune socială Majoritatea țărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparități regionale și, în consecință, aplică strategii și politici de dezvoltare regională. Politica de dezvoltare regională a devenit una din politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene, deoarece prin obiectivul său de reducere a disparităților economice și sociale existente între diferitele regiuni ale statelor-membre...
-
Promovarea culturii antreprenoriale şi performanțelor manageriale europene în antreprenoriatul social Educația antreprenorialǎ este o componentǎ importantǎ a strategiilor economice pentru încurajarea creǎrii de locuri de muncǎ. Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competențelor şi culturii antreprenoriale, ar putea duce la o ratǎ mai micǎ a şomajului, majorarea numǎrului de companii noi create şi reducerea ratei falimentului acestora.
-
Bunele practici din antreprenoriatul social italian Sectorul economiei sociale italiene este strâns legat de mișcarea cooperatistă, în timp ce cooperativele sociale sunt considerate elemental care le leagă. Cooperativele sociale au început să apară în Italia la sfârșitul anilor 1970 și au răspuns unor nevoi nesatisfăcute, în special în domeniul integrării, deoarece unele grupuri erau din ce în ce mai excluse de pe piața muncii (de ex., în domeniul serviciilor personale), în contextul îmbătrânirii rapide a populației și al modificărilor în structura familiei.
-
Formele de manifestare a culturii organizaţionale în activitatea antreprenoriatului social Whatever approach, it is clear that organisational culture is of great importance to both the individual and the organisation. Organisational culture functions as a metaphor to explain the various views on organisation held by contemporary authors. Analysis of its content highlights both convergent and contradictory points, and is a useful tool for expressing the reality within an organisation.
-
Rolul managementului riscului în activitatea antreprenorială Introducerea abordării managementului riscurilor este condiționată de momentul în care antreprenoriatul social de pretutindeni funcționează într-un mediu economic, social și politic în continuă schimbare. În aceste circumstanțe este vital ca entitățile publice să reacționeze și să se adapteze, în mod flexibil și rapid, la situațiile în schimbare.
-
Implementarea standardului internaţional ISO 22301:2012 Management al Continuităţii Afacerii în antreprenoriatul social Oricând pot apărea incidente care pot perturba o activitate antreprenorială, iar aplicarea standardului ISO 22301 le oferă organizațiilor mijloacele pentru a răspunde și pentru a-și continua operațiunile. Aceste incidente pot lua diverse forme, de la dezastre naturale de mare amploare și acte de terorism până la accidente care au legătură cu tehnologia sau incidente de mediu. Cu toate acestea, cele mai multe incidente sunt minore, însă pot avea un impact semnificativ, ceea ce face ca o strategie de management al continuității afacerii să fie foarte importantă.
-
Securitatea persoanei în actuala ordine mondială Obiectivele majore ce conduc dezvoltarea mondialǎ în epoca postbipolarǎ dǎ naştere la noi riscuri şi provocǎri la adresa valorilor şi intereselor naționale şi comune, creeazǎ îngrijorǎri justificate, dar oferǎ şi reale oportunitǎți. Globalizarea este fenomenul principal care influențeazǎ mediul de existenței securitatǎții persoanei în actuala ordine mondialǎ contemporanǎ, atât în ceea ce priveşte nasterea noilor riscuri şi amenințǎri, cât şi al apariției variatelor oportunitǎți. În acest mediu, nici o națiune nu se poate retrage sau rǎmâne neutrǎ, nici un stat nu este ferit şi nici unul nu trebuie sǎ rǎmânǎ pe dinafara proceselor globale. Securitatea internaționalǎ accede tot mai mult sǎ-şi demonstreze caracterul indivizibil, iar comunitatea internaționalǎ este tot mai conştientǎ de responsabilitatile ce îi revin referitor existenței securității persoanei.
-
Libera circulație a lucrătorilor din grupurile vulnerabile - unul din principiile dezvoltării economiei sociale la nivelul Uniunii Europene Libera circulație a lucrǎtorilor reprezintǎ una dintre libertǎțile fundamentale ale Uniunii Europene. Mobilitatea în interiorul UE are efecte pozitive asupra dezvoltǎrii țǎrilor gazdǎ. Soluțiile la problemele pe care le ridicǎ mobilitatea în unele țǎri de destinație trebuie cǎutate în zona politicilor de incluziune socialǎ şi a unei mai bune respectǎri a legislației muncii, nu în introducerea de bariere legislative a cǎror eficacitate e minimǎ, dar care riscǎ sǎ limiteze impactul pozitiv pe care mobilitatea îl are asupra economiilor acestor țǎri.
-
Managementul evenimentelor cu impact social Managementul evenimentului (event management) este tocmai acest proces care începe cu conceptualizarea şi se terminǎ cu evaluarea impactului acestuia. Ca şi orice altǎ formǎ de management, şi managementul evenimentului înglobeazǎ definirea, direcția, evaluarea, achiziția, alocarea, controlul şi analiza timpului, finanțelor, a oamenilor, produselor, serviciilor şi a altor resurse necesare pentru îndeplinirea obiectivelor. Tocmai datoritǎ faptului cǎ managementul evenimentului are în vedere toate activitǎțile pe care le presupune organizarea unui eveniment, acesta a fost considerat mai degrabǎ o artǎ, decât o ştiințǎ. Evenimentele sociale poartǎ denumiri specifice deoarece se deosebesc între ele prin scopul cu care se organizeazǎ: celebrarea unei persoane, a unui fapt de mare însemnǎtate, duratǎ, ținuta invitaților, meniu, activitǎți: dans, discursuri, interacțiune socialǎ.
-
Consolidarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană tinerilor NEET Excluziunea educaționalǎ şi ocupaționalǎ a tinerilor este legatǎ cu un şir de probleme şi riscuri, precum şi unele consecințe negative pe termen lung: reproducere culturalǎ a sǎrǎciei, comportament deviant, probleme de sǎnǎtate, infantilism social etc. Actualitatea problemei este determinate şi de faptul cǎ aceastǎ stare de izolare de domeniul educației şi de sfera de ocupare poate depǎşi perioada de tinerețe şi poate fi transferatǎ pentru vârsta mijlocie şi chiar vârstele mai mari, astfel, fiind iniUial tinerii NEET aceastǎ categorie de populație va persista în continuare ca subgrup marginalizat în totalul populației în vârsta aptǎ de muncǎ, iar ulterior şi în cadrul populației vârstnice social vulnerabile.
-
Programe de sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în rândul tinerilor din Moldova și Ucraina Antreprenoriatul social este o arie prioritarǎ pentru Comisia Europeanǎ, care şi-a asumat un angajament ferm în a susține acest domeniu, prin publicarea Planului de Acțiune pentru Economia Socialǎ în decembrie 2021. La nivel european, s-au implementat o serie de proiecte cu scopul de a crea un cadru favorabil de dezvoltare al întreprinderilor sociale. Anul 2022 a fost declarat anul european al tineretului. În acest articol, facem o retrospectivǎ a proiectelor europene de sprijin dedicate antreprenoriatului social în rândul tinerilor, cu un accent pe programul EU4Youth finanțat de Comisia Europeanǎ. La final, prezentǎm rezultatele şi impactul creat în România, Republica Moldova şi Ucraina în cadrul proiectului EU4Youth - Social Innovation Impact – a strategic partnership!
-
Particularități ale procesului de managementul riscurilor în economia socială Cu o gamǎ largǎ de accepțuni, de la eveniment probabilistic şi pânǎ la leac pentru imperfecțiunile pieței, cauzate de conflictele de interes dintre acționari şi distorsiunile determinate de taxe, costuri de tranzacție şi sistemele legislative, de la pierdere potențialǎ pânǎ la posibilitatea de a beneficia de o oportunitate, riscul este un fenomen ce nu trebuie ignorat. Cunoaşterea şi înțelegerea riscurilor interne şi externe care pot avea impact asupra organizației, precum şi asigurarea cǎ aceste riscuri sunt administrate în manierǎ optimǎ, ar trebui sǎ fie una din primele prioritǎți ale conducerii unei organizații.
-
AFIN IFN SA - prima instituție financiară nebancară din România cu capital privat, dedicată operatorilor economici cu impact social AFIN este prima instituție financiarǎ nebancarǎ (IFN) din România, cu capital privat, care va oferi soluții financiare alternative dedicate sectorului economiei sociale. Instituția îşi propune sǎ faciliteze accesul la finanțare operatorilor economici cu impact social din România, cu scopul de a le ajuta sǎ se dezvolte şi sǎ devinǎ adevǎrate motoare sociale, care genereazǎ locuri de muncǎ, integreazǎ persoane defavorizate, cresc veniturile lor şi ale comunitǎților şi, astfel, contribuie la o societate incluzivǎ şi echitabilǎ.
-
Microfinanțarea antreprenoriatului social la nivelul Uniunii Europene Piața europeanǎ a microfinanțǎrii este un sector tânǎr şi în plinǎ dezvoltare, care are un potențial considerabil. Totuşi, aceastǎ piațǎ este încǎ destul de eterogenǎ, din cauza disparitǎții cadrului legislativ şi instituțional din statele membre, precum şi a diversitǎții furnizorilor de microcredite. Programul UE pentru ocuparea forței de muncǎ şi inovare socialǎ (EaSI) este un instrument de finanțare la nivelul UE menit sǎ promoveze crearea unui numǎr cât mai mare de locuri de muncǎ de calitate şi durabile, sǎ garanteze o protecție socialǎ adecvatǎ şi decentǎ, sǎ lupte împotriva excluziunii sociale şi sǎrǎciei şi sǎ îmbunǎtǎțeascǎ condițiile de muncǎ. Având ca scop declanşarea unui nou val de investiții în perioada 2021-2027, va stimula inovarea şi crearea de locuri de muncǎ în Europa. Va furniza şi va atrage finanțare pe termen lung în conformitate cu politicile UE şi va contribu la redresarea economicǎ
-
Societatea noastră are nevoie de tine. Tu poți să simți asta? Incluziunea persoanelor
cu dizabilități, o obligație și un avantaj al societății deopotrivă În lume, 1 din 10 oameni are mǎcar o dizabilitate fizicǎ, mentalǎ sau senzorialǎ. Ceea ce este cu adevǎrat important pentru cei cu dizabilitǎți nu este sǎ fie mai înalt funcționali, ci sǎ fie şi ei incluşi şi sǎ participe în comunitate. Pe lângǎ trǎsǎturi valoroase ale personalitǎții, cum ar fi integritatea, perseverenUa, o capacitate deosebitǎ de a fi empatici cu ceilalți, rǎbdarea în fața lipsei de înțelegere şi în fața intoleranței, oamenii cu dizabilitǎți au tendința sǎ fie mai plini de încredere în bunǎvoința celorlalți, mai mulțumiți de viața lor şi culmea, chiar de starea lor de sǎnǎtate, decât cei lipsiți de dizabilitǎți, conform studiilor.
Evident, socializarea şi implicarea în general în viața comunitǎții sunt mai reduse la cei cu dizabilitǎți, iar ezitarea angajatorilor are la bazǎ o atitudine plinǎ de prejudecǎți despre persoanele cu dizabilitǎți. Este important ca atât angajatorii cât şi potențialii colegi de
muncǎ sǎ dobândeascǎ o perspectivǎ mai largǎ, punând la îndoialǎ stereotipurile despre dizabilitǎți, minimizând neajunsurile şi sporind concentrarea asupra abilitǎților, asupra resurselor acestor persoane
-
De unde vin ideile bune, cum le gestionăm și cum le aducem la viață? Valorificarea experienței practice a antreprenorilor sociali, într-un moment în care, în țara noastră, acest tip de business este încă incipient și se confruntă cu nenumărate provocări, vine în articolul de față printr-o serie de sfaturi practice de la experți și exemple concrete menite să inspire. Cum apar ideile, prin ce proces de filtrare trec ele, cum facem să le aducem la viață sub formă de afaceri sociale viabile și sustenabile? Cu ce provocări s-au confruntat antreprenorii cu care am discutat și cum au fost depășite? Drumul de la o simplă idee la concretizarea acesteia într-o afacere socială, nu este ușor, necesită efort fizic și mental, determinare și trece prin mai multe etape: identificarea problemei, validarea ideii prin testare, revizuirea ideii, prototiparea acesteia și punerea în practică. Ioana Bejan, co fondator al Muzeului Amintirior din Comunism, Anna Toth, director Fundația Creștină Diakonia Filiala Sfântu Gheorghe și Andreea Bucin, manager financiar Dedication Laborator de inovare socială, au împărtășit cu noi sfaturi utile, experiențe proprii și modele de bună practică.
-
Recrutarea, plasarea și asistența la locul de muncă a persoanelor cu dizabilități În prezent, în UE, 47% dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă, comparativ cu România, unde doar 7,25% sunt integrate pe piaţa muncii. Job Direct – este singura agenţie de plasare şi asistenţă la locul de muncă de tip întreprindere socială din ţară, care contribuie la creşterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi şi răspunde deficitului de servicii de incluziune adresate acestora. Agenţia este înfiinţată de ADV România, în anul 2016, ca răspuns la nevoile persoanelor cu dizabilităţi de a avea locuri de muncă şi ca alternativă fiabilă la dependenţa acestora de prestaţiile sociale oferite de statul român. Job Direct încearcă să schimbe viziunea pe piaţa muncii, promovând ideea că persoanele cu dizabilităţi pot completa deficitul de forţă de muncă şi că, dincolo de bariere, stă un potenţial insuficient valorificat.
-
Accesul la finanțare al întreprinderilor din economia socială din România Fundația „Alături de Voi” România a realizat în 2021 prima cercetare privind necesarul și oferta de finanțare a întreprinderilor de economie socială din România. Raportul, dat publicității în limba română și în limba engleză, analizează date statistice oficiale, rezultatele unui sondaj în rândul întreprinderilor de economie socială și un sondaj în rândul instituțiilor financiar bancare și non-bancare din România, privind oferta acestora pentru acest sector. Raportul analizează în premieră sursele de finanțare utilizate pentru înființarea și/sau dezvoltarea activității întreprinderii, identifică sursele de finanțare vizate de întreprinderi în viitor, nevoile de credite de investiții, de capital rulant, capacitatea de garantare și nevoile de asistență / consultanță financiară pentru elaborarea documentației de creditare/ finanțare.
Revista „Economie Socială” - Nr. 1 (1), ianuarie - martie 2021