-
De unde vin ideile bune, cum le gestionăm și cum le aducem la viață? Valorificarea experienței practice a antreprenorilor sociali, într-un moment în care, în țara noastră, acest tip de business este încă incipient și se confruntă cu nenumărate provocări, vine în articolul de față printr-o serie de sfaturi practice de la experți și exemple concrete menite să inspire. Cum apar ideile, prin ce proces de filtrare trec ele, cum facem să le aducem la viață sub formă de afaceri sociale viabile și sustenabile? Cu ce provocări s-au confruntat antreprenorii cu care am discutat și cum au fost depășite? Drumul de la o simplă idee la concretizarea acesteia într-o afacere socială, nu este ușor, necesită efort fizic și mental, determinare și trece prin mai multe etape: identificarea problemei, validarea ideii prin testare, revizuirea ideii, prototiparea acesteia și punerea în practică. Ioana Bejan, co fondator al Muzeului Amintirior din Comunism, Anna Toth, director Fundația Creștină Diakonia Filiala Sfântu Gheorghe și Andreea Bucin, manager financiar Dedication Laborator de inovare socială, au împărtășit cu noi sfaturi utile, experiențe proprii și modele de bună practică.
-
Recrutarea, plasarea și asistența la locul de muncă a persoanelor cu dizabilități În prezent, în UE, 47% dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă, comparativ cu România, unde doar 7,25% sunt integrate pe piaţa muncii. Job Direct – este singura agenţie de plasare şi asistenţă la locul de muncă de tip întreprindere socială din ţară, care contribuie la creşterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi şi răspunde deficitului de servicii de incluziune adresate acestora. Agenţia este înfiinţată de ADV România, în anul 2016, ca răspuns la nevoile persoanelor cu dizabilităţi de a avea locuri de muncă şi ca alternativă fiabilă la dependenţa acestora de prestaţiile sociale oferite de statul român. Job Direct încearcă să schimbe viziunea pe piaţa muncii, promovând ideea că persoanele cu dizabilităţi pot completa deficitul de forţă de muncă şi că, dincolo de bariere, stă un potenţial insuficient valorificat.
-
Accesul la finanțare al întreprinderilor din economia socială din România Fundația „Alături de Voi” România a realizat în 2021 prima cercetare privind necesarul și oferta de finanțare a întreprinderilor de economie socială din România. Raportul, dat publicității în limba română și în limba engleză, analizează date statistice oficiale, rezultatele unui sondaj în rândul întreprinderilor de economie socială și un sondaj în rândul instituțiilor financiar bancare și non-bancare din România, privind oferta acestora pentru acest sector. Raportul analizează în premieră sursele de finanțare utilizate pentru înființarea și/sau dezvoltarea activității întreprinderii, identifică sursele de finanțare vizate de întreprinderi în viitor, nevoile de credite de investiții, de capital rulant, capacitatea de garantare și nevoile de asistență / consultanță financiară pentru elaborarea documentației de creditare/ finanțare.
-
Afaceri sociale sustenabile cu suportul incubatoarelor de afaceri din Republica Moldova Antreprenoriatul social este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităților locale, prin ocuparea forței de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității și prin creșterea incluziunii sociale. Ideile inovative își pot găsi realizarea eficientă în incinta incubatoarelor de afaceri. Acestea oferă sprijinul necesar pentru un start sigur și o cale de lungă durată. Incubatoarele contribuie direct la dezvoltarea infrastructurii locale ale regiunilor prin deschiderea noilor afaceri, care permit implicarea în piața de muncă a populației locale din diferite categorii sociale. Antreprenoriatul social în Republica Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără o serie de eforturi constante și susținute de toți actorii implicați.
-
Acceleratorul de întreprinderi sociale: incubator pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului economiei sociale Prezentul articol își propune să prezinte principalele rezultate ale programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale dezvoltat de Fundația „Alături de Voi” România prin intermediul a două proiecte cofinanțate din Fondul Social European, pe un domeniu major de intervenție dedicat economiei sociale. Prin acest program au fost înființate un număr de 42 de întreprinderi sociale, din care 18 și-au obținut și marca socială, fiind create 215 locuri de muncă, din care 41 locuri de muncă au fost create și menținute pentru persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități. De asemenea, prin intermediul programului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale au fost dezvoltate două instrumente utile sectorului, respectiv Harta virtuală a întreprinderilor sociale în care sunt prezentate un număr de 69 întreprinderi sociale din România, pe domenii de activitate și servicii oferite, precum și Observatorul Economiei Sociale România, instrument de colectare și publicare a datelor anuale cu privire la impactul social și economic generat de către întreprinderile sociale.
-
Experiența Franței în dezvoltarea economiei sociale Conceptul de economie socială și solidara (ESS) desemnează un ansamblu de companii organizate sub formă de cooperative, mutuale, asociații sau fundații, ale căror funcționare și activități interne se bazează pe un principiu de solidaritate și utilitate socială. Aceste companii adoptă metode de management democratice și participative. Ei supraveghează cu strictețe utilizarea profiturilor pe care le realizează: profitul individual este interzis și rezultatele sunt reinvestite. Resursele lor financiare sunt în general parțial publice.
-
Contribuția fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane la abordarea celor mai grave forme de sărăcie din Uniunea Europenă 22,4% din populația Uniunii Europene se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.Criza actuală îi afectează mai ales pe acești oameni, care de multe ori sunt invizibili în societate. Distanțarea socială nu este o opțiune în locuințele și cartierele aglomerate și sărace, pierderea locurilor de muncă (majoritatea oricum temporare sau sezoniere) nu face decât să accentueze și mai mult starea de sărăcie, iar discriminarea în ceea ce privește accesul la informații și la serviciile de bază îi plasează într-un risc și mai mare de excluziune socială și de îmbolnăvire. La nivel european există două mecanisme principale care au ca scop combaterea sărăciei și a excluziunii sociale: Fondul Social European (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), asupra cărora și grupul Renew Europe a solicitat Comisiei Europene intervenția pentru a răspunde efectelor generate de pandemie. FEAD susține două tipuri de acțiuni: prima constă în furnizarea de alimente și materiale de bază, iar a doua presupune asistență nefinanciară, nematerială care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane.
-
Interconectarea principiilor economiei sociale și economiei circulare în era post-COVID-19 Pandemia COVID-19 a generat pierderi umane și economice catastrofale, expunând țările la o varietate de riscuri. Tot mai multe voci susțin că în procesul de redresare din criză, accentul ar trebui să fie pus pe crearea unui model economic global mai puternic, consolidarea sistemelor de sănătate și protecție socială, introducerea tehnologiilor verzi și combaterea schimbărilor climatice. Totodată, s-a recunoscut nevoia și oportunitatea unei redresări durabile, folosind principiile economiei circulare. Criza actuală, de asemenea, impune regândirea teoriilor economice care guvernează politica, dar și planificarea unor acțiuni colective în vederea obținerii bunăstării sociale. Astfel, economia socială are un rol esențial în rezolvarea problemelor economice și sociale, deoarece oferă soluții adecvate de aplicare care nu sunt acoperite de sectoarele private sau publice. În acest articol sunt analizate noțiunile de economia circulară și economie socială în vederea determinării modului în care principiile acestor două concepte se interconectează pentru generarea beneficiilor comunitare.
-
Educația și formarea profesională - esențiale în condiţiile formării economiei sociale Capitalul uman, instituțiile și capitalul social sunt acum toate recunoscute ca factori importanți de creștere. Politicile de formare profesională solide sunt esențiale pentru promovarea unei forțe de muncă calificate, pregătite și adaptabile și a unor piețe ale forței de muncă care să fie receptive la schimbările economice. Educația, formarea și competențele se află în centrul politicii UE. Pactul verde european, Noua strategie industrială pentru Europa, Planul de acțiune privind economia circulară și Strategia UE privind biodiversitatea, toate subliniază rolul important al competențelor și al formării profesionale în susținerea creșterii durabile și a tranziției către o economie verde.
-
Pontențialul cooperativelor pentru economia socială Cooperativele sociale sunt puternic înrădăcinate în forme de conștiință colectivă, cum ar fi necesitatea de a promova dreptatea socială, protecția mediului și sprijinirea integrării sociale și profesionale a persoanelor dezavantajate. În cooperativele sociale, beneficiile colective nu sunt pur și simplu induse de activitatea economică, ci mai degrabă, ele sunt un element-cheie, motivând membrii să se angajeze în întreprinderea activității. Rolul și importanț a cooperativelor sunt din ce în ce mai evidente în urma crizei economice și financiare globale. În multe țări, cooperativele au răspuns mai eficace crizei decât firmele aflate în proprietatea unui investitor. Capacitatea de rezistență a cooperativelor este din ce în ce mai recunoscută, iar factorii de opinie și de decizie sunt dornici să înțeleagă în ce mod cooperativele pot juca un rol în combaterea consecințelor dramatice ale crizei globale și în reformarea sistemului care a contribuit la generarea sa.
-
Planul european pentru economie socială. Ce conține și cum va ajuta în mod concret sectorul de întreprinderi sociale?! În fiecare zi, aproximativ 2,8 milioane de entități din sectorul economiei sociale din Europa1 oferă soluții concrete și inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea creează și mențin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială și pe piața muncii a grupurilor dezavantajate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți, stimulează dezvoltarea economică și industrială durabilă, promovează participarea activă a cetățenilor în societățile noastre, joacă un rol important în cadrul sistemelor de protecție socială din Europa și revitalizează zonele rurale2 și zonele depopulate din Europa3. Economia socială completează acțiunile statelor membre în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale de calitate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, sprijină eforturile de integrare a tinerilor și a grupurilor dezavantajate pe piața forței de muncă și în societate în general4. Recunoscând rolul acestui sector, Comisia Europeană a aprobat în data de 9 decembrie 2021 un Plan de Acțiune pentru economia socială, care vizează 3 arii prioritare. Ce conțin aceste direcții de dezvoltare, resursele care vor fi alocate și rezultatele așteptate, sunt prezentate în acest articol detaliat.
