-
Tiny life – un stil minuscul într-o viaţă împlinită Căsuțe Colorate este o întreprindere socială de inserție înființă la începutul anului 2021 în urma câștigării unei competiții finanțate prin Programul Operaţional Capital Uman apelul „SOLIDAR – Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale”. Activitatea principală este asigurarea unei experiențe unice, în mijlocul naturii, prin oferirea posibilității de cazare într-o casă pe roți de tip „tiny house”. În cadrul Căsuțe Colorate sunt angajate un număr cinci persoane, dintre care două provin din grupul vulnerabil (o persoană s-a aflat în sistemul de protecție al copilului, iar alta este cu dizabilitate locomotorie). Brandul Tiny Life, reprezentat juridic de Căsuțe Colorate SRL s-a născut din pasiunea pentru oameni şi natură, cu dorința de a mulțumi naturii pentru toate binefacerile pe care aceasta ni le oferă zi de zi, pentru a oferi posibilitatea și altor persoane de a se bucura de ea din plin. Tiny Life este despre curajul de a trăi noi experiențe, despre sacra legătură a omului cu natura, punând la dispoziție iubitorilor de frumos două căsuțe în mijlocul naturii, cu o dimensiune de 27 mp complet utilate, la marginea Pădurii Făget, ce se află la 7 km de centrul orașului Cluj-Napoca. Tiny Life și-a propus să susțină din profiturile generate de minusculele căsuțe, trei programe sociale, primul este un program de educație parentală sugestiv numit „Familia, o școală fără vacanțe”. El urmărește sprijinirea mamelor cu un trecut dificil pentru a pune bazele unor relații echilibrate cu copiii lor. Al doilea program, denumit “Părinte, copil, iubire” vine în completarea primului şi oferă mamelor și copiilor lor ocazia de a petrece împreună un timp al regăsirii şi împlinirii. Li se oferă drumețiile în natură şi popasul în căsuțe. Ultimul program “Vreau să îmi știu copilul în siguranță” asigură nevoile primare ale unor familii cu posibilități reduse: haine și produse de igienă pentru mame și copii. Considerăm că Tiny Life este un model de business care promovează comuniunea om-natură, locuire sustenabilă şi eco eficiență, „tiny house movement” este destinat susținerii economiei sociale și a intervenției sociale.
-
În Trușești facem fapte bune cu pâine. Asociația Impact Trușești – o asociație din și pentru Comunitate/model de întreprindere socială din mediul rural În comuna Trușești funcționează singura întreprindere Socială acreditată din județul Botoșani, înființată în anul 2014 în cadrul unui proiect dezvoltat la nivel național de către Fundația Soros – “RURES. Spațiul rural și economia socială în România”.
-
Antreprenoriat social în Mușetești În articolul Antreprenoriat social în Mușetești a fost prezentat faptul că misiunea socială a societății urmărește dezvoltarea și diversificarea serviciilor de agrement și petrecere a timpului liber și facilitarea accesului persoanelor din grupurile vulnerabile la aceste servicii precum și la măsurile de inovare socială propuse.
-
Responsabilitatea social corporativă practicată în rândul IMM-urilor: beneficii pentru mediul de afaceri și comunitate “Responsabilitatea social-corporativă (RSC) ar trebui să fie o strategie de afaceri, sau, mai exact, o filosofie care să stea la baza afacerii. În sens restrâns, aceasta este văzută doar ca o strategie de dezvoltare de imagine, prin promisiuni și acțiuni de natură filantropică și implicarea în proiecte sociale. Acest angajament trece dincolo de obligațiile statutare de a respecta legislația și se manifestă în acțiuni voluntare de îmbunătățire a calității vieții pentru angajați și familiile acestora, a comunității și a întregii societăți”.
-
Autismul și ocuparea forței de muncă favorabilă incluziunii Orice dizabilitate este un obstacol în plus pentru a accesa educația și oportunitățile de a te angaja. Autismul afectează comunicarea și relaționarea cu cei din jur însă cu toate acestea persoanele cu autism dispun de un set de abilități extraordinare. Am avut ocazia să cunosc persoane care sunt cu tulburări de spectru autist și m-au impresionat cu modul în care interacționează, cu emoția pe care o pot înțelege, capacitatea de calcul și de a putea pune problemele. Toate aceste lucruri ne fac să înțelegem că situația precară în care ne aflăm acum în ceea ce privește oportunitățile de angajare pentru persoanele cu dizabilități, în general și în special cele cu tulburări din spectrul autist, sunt în mare măsură declanșate de ignoranța din societate, de faptul că nu înțelegem poate care sunt problemele, nu înțelegem modul în care le putem soluționa și pentru aceasta avem nevoie de o acțiune comună, atât în sectorul public, în sectorul privat și în sectorul neguvernamental.
-
Mic îndrumar financiar pentru întreprinderi sociale În România, primele întreprinderi sociale au fost fondate de către ONG-uri cu experiență, cu scopul de a-și spori sustenabilitatea financiară și pentru a reduce dependența față de donatori. Acest trend continuă chiar și astăzi, 10-15 ani mai târziu, când multe din întreprinderile sociale de succes sunt organizate ca o activitate economică în cadrul unui ONG. Aceste ONG-uri cu activitate economică au numeroase fluxuri de venit, unele din activitatea non-profit, ce țin de misiunea lor, provenind din donații, granturi și subvenții, altele economice, obținute ca urmare a vânzării de produse și servicii. ONG-urile, cel mai adesea, își desfășoară activitatea economică în scopul obținerii unui excedent folosit ulterior de către organizație pentru a-și finanța programele sociale ori pentru a oferi locuri de muncă unor beneficiari vulnerabili. De multe ori, activitatea economică a unui ONG devine rentabilă într-un timp îndelungat, perioadă în care organizația mamă accesează granturi pentru subvenționarea parțială a costurilor de operare a întreprinderii sociale. Alteori, rentabilitatea nu este posibilă, mai ales în cazul unor întreprinderi sociale de inserție, unde costurile sociale trebuie subvenționate, total sau parțial, pentru a menține locurile de muncă create pentru persoane vulnerabile. Construirea unui model financiar pentru întreprinderi sociale este o misiune grea. Instrumentele uzuale cu care putem determina cu ușurință profitabilitatea unei afaceri tradiționale, cum ar fi balanța contabilă, nu ne ajută în mod necesar să avem claritate în cazul întreprinderilor sociale. Determinarea costurilor de operare reale ale unei întreprinderi sociale este aproape imposibilă fără coroborarea unor informații calitative și cantitative suplimentare, cum ar fi contractele de finanțare, rapoarte de producție, rețetare, structura de personal și, nu în ultimul rând, interviuri extinse cu antreprenorii sociali. Modelul financiar al unei întreprinderi sociale poate fi o misiune pentru James Bond. Nicio discuție pe teme financiare cu o întreprindere socială nu este e călătorie simplă din punctul A în punctul B. Construirea sau înțelegerea modelului financiar al unei întreprinderi sociale aduce la suprafață o serie de întrebări despre care sunt și ce dimensiune au costurile „reale”. Răspunsul la aceste întrebări cel mai adesea va fi: “E mai complicat…’’
-
Rolul investiției în economia statului. Concepte de bază, clasificare și esență Una dintre sarcinile cheie în dezvoltarea oricărui sistem economic este crearea condițiilor pentru o creștere economică durabilă, care poate fi realizată prin îmbunătățirea utilizării resurselor atrase și a potențialului economic disponibil. În această etapă a dezvoltării economice, o atenție specială în Republica Moldova este acordată implementării politicii de investiții în contextul tendințelor globale în mișcarea fluxurilor de capital și reglementarea acestora.
-
Precondițiile implementării obiectivelor şi principiilor economiei sociale Este demonstrat științific faptul că creșterea economică a unei țări este mult mai intensă și durabilă atunci când distribuirea veniturilor în cadrul său este echitabilă și atunci când fiecare persoană are acces la un loc de muncă și venituri decente. Analiza situației social-economice în Republica Moldova, ne duce la concluzia că societatea noastră nici pe de parte nu a atins încă un astfel de echilibru, deși acțiunile asumate de către autoritățile administrației publice centrale cu competențe cheie în acest aspect, în liniile de priorități în diverse documente de politici economice și sociale, indică cu fermitate o astfel de tendință. Aceste aspirații de construire a unei societăți cu o economie durabilă și incluzivă, derivă atât din angajamentele asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din faptul asumării de către țara noastră a implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă reflectate în Agenda 2030, dar și din faptul recunoașterii prin lege a antreprenoriatului social și principiilor sale ca și instrument eficient de realizare a acestor obiective și ca răspuns la principalele provocări social-economice, implementând astfel obiectivul final de ”a nu lăsa pe nimeni în spate”.
-
Implicarea bisericii ortodoxe române în economia socială și dezvoltarea durabilă (iii) – De la implicare socială la întreprinderi de economie socială – Biserica Ortodoxă are o tradiție îndelungată și în România de implicare filantropică, modele de economie socială fiind regăsite în cadrul mănăstirilor ortodoxe, unde se îmbinau activitățile economice cu ajutorarea săracilor și a celor bolnavi încă din sec. XVII în Țările Române și în Transilvania din sec. XIX. Considerăm că se poate face mai mult, că Biserica poate adopta și se poate implica și în domeniul economiei sociale și al întreprinderilor sociale, spre ajutorarea și prosperitatea materială și spirituală a tuturor persoanelor și comunităților locale. Economia socială reprezintă un pilon important în contextul necesității reducerii disparităților sociale dintre state, regiuni, comunități și persoane. Combinarea politicilor sociale, de dezvoltare economică și a politicilor privind piața muncii reprezintă o inovație de proporții pentru societatea românească și pentru instituțiile din cadrul Bisericii. Întreprinderile de economie socială contribuie și la remodelarea sistemului economic global, prin includerea pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în șomaj, promovarea dialogului, oferirea de sprijin suplimentar și crearea unor noi alianțe, oferirea de modele pentru alți operatori economici și ONG-uri.
-
Barometrul achizițiilor publice responsabile social în românia 2021 – evaluarea autorităților contractante rezultate preliminare Prin achizițiile publice responsabile social (APRS) cumpărătorii publici pot promova oportunități de angajare, muncă decentă, incluziune socială, accesibilitate și respectarea drepturilor sociale și ale muncii în UE și la nivel global. De asemenea, furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate este direct legată de facilitarea accesului întreprinderilor sociale la licitații publice. Deși potențialul achizițiilor sociale este recunoscut de mult timp, domeniul de aplicare al utilizării sale legale în practică a fost incert și de aceea, cel puțin în România achizițiile sociale sunt o raritate. În 2014 Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2014/24/UE care reglementează, printre altele, achizițiile publice rezervate și introduce clauze sociale în contractele de achiziții publice. Directiva a fost transpusă și în România și aceste achiziții au fost introduse explicit în art. 56, alin. (1) din Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016. Fundația ”Alături de Voi” România și-a propus să evalueze frecvența și calitatea achizițiilor publice sociale în România și în acest sens a lansat Barometrul Social al Achizițiilor Publice – două sondaje online: unul adresat autorităților contractante și celălalt operatorilor economici sociali - întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție, unități protejate autorizate și ONG-uri cu privire la gradul de cunoaștere al prevederilor legii achizițiilor publice sociale, mai precis referitor la clauzele sociale și contractele rezervate și aplicarea acestora în practică. Pentru realizarea Barometrului social al achizițiilor publice, s-a utilizat platforma de sondaje a Comisiei Europene, sondajele derulânduse în perioada 10 august – 13 septembrie 2021. Articolul prezintă câteva din rezultatele principale ale acestei cercetări.
-
Integrarea perspectivei de gen în sectorul economiei sociale Îmbunătățirea egalității de gen are numeroase efecte pozitive atât asupra indivizilor, cât și asupra societății în ansamblu. O mai mare egalitate de gen ar beneficia de efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului – acestea crescând odată cu timpul, ar avea un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă și de productivitate și ar putea soluționa problemele legate de îmbătrânirea populației în Republica Moldova. Eliminarea disparităților de gen ar crea un număr de locuri de muncă noi echivalent cu totalul locurilor de muncă. Egalitatea de gen are efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului, care cresc odată cu timpul și pot depăși impactul altor intervenții din domeniul pieței muncii și al educației.
-
Drumul Letoniei către o economie bazată pe cunoștințe, creștere și favorabilă incluziunii în contextul abordării crizei Covid-19 Asistenţa financiară acordată de UE în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde euro are scopul de a impulsiona redresarea economică europeană prin sprijinirea reformelor şi a proiectelor de investiţii ale statelor membre. Măsurile aprobate în cadrul planurilor naţionale sunt axate pe şase domenii de politică prevăzute în regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Printre aceste domenii se numără tranziţia verde şi cea digitală, creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în vederea utilizării fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru a-şi stimula economiile şi a remedia consecinţele negative ale pandemiei de COVID-19.
